Economice

America vrea să trimită armament în Ucraina cu o viteză „fără precedent”. 10.000 – 20.000 de mercenari Wagner şi luptători sirieni sau libieni luptă pentru Rusia în Ucraina – Război Ucraina, ziua 56 – LIVE TEXT

Război în Ucraina – ziua 56

America vrea să trimită armament în Ucraina cu o viteză „fără precedent”

SUA analizează ”non-stop” modalităţi de a trimite armament în Ucraina cu o viteză ”fără precedent”. Procesul de autorizare a transportului de echipamente din inventarele militare americane către alte ţări, care a durat săptămâni sau luni în trecut, poate dura în prezent doar aproximativ 48-72 de ore, a declarat un oficial al apărării de rang înalt, relatează CNN citat de News.ro.

De la începutul invaziei ruse, administraţia Biden a autorizat transporturi de armament şi echipamente militare în Ucraina în valoare de 2.3 miliarde de dolari, alocate din stocurile americane, precum şi în valoare de 300 de milioane de dolari ca parte a Iniţiativei de Asistenţă pentru Securitate a Ucrainei (USAI), ceea ce înseamnă că armele sunt achiziţionate de la producători.

”Este cu siguranţă cel mai mare transport recent către o ţară parteneră aflată în conflict. Fără precedent este cantitatea de retrageri succesive realizate cu această viteză”, a afirmat oficialul. Citeşte mai departe pe News.ro.

SUA pregătesc un nou pachet de ajutor militar de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina (media)

Statele Unite urmează să aprobe un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, la mai puţin de o săptămână după un precedent anunţ vizând măsuri identice, au informat marţi mai multe media americane, scrie AFP.

Detaliile acestui nou pachet sunt încă în curs de elaborare, potrivit CNN, care citează trei responsabili cu rang înalt ai administraţiei Biden.

Potrivit NBC News, se aşteaptă că această nouă tranşă să include mai multă artilerie şi zeci de mii de obuze pentru Kiev în războiul său în faţa Rusiei, deoarece Ucraina se confruntă cu o serie de lovituri ruseşti în estul ţării.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a afirmat marţi după-amiază că „preşedintele Biden şi liderii care au participat la apelul din această dimineaţă au discutat despre furnizarea de muniţie şi asistenţă de securitate suplimentare pentru Ucraina”.

La 13 aprilie, Joe Biden îi anunţase preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, un alt ajutor militar american de 800 de milioane de dolari, în special echipamente grele precum vehicule blindate, artilerie şi elicoptere.

Iar luni, Pentagonul a raportat că primele transporturi din această tranşă de ajutor militar au ajuns deja la frontierele Ucrainei pentru a fi predate armatei ucrainene.

Statele Unite au oferit Ucrainei cea mai mare parte a ajutorului militar internaţional primit de Kiev din toamnă.

Valoarea totală a asistenţei militare, înainte de anunţul aşteptat al acestei noi tranşe, a ajuns la circa 3,2 miliarde de dolari.

Ucraina a primit avioane de luptă şi piese de schimb pentru a-şi consolida forţele aeriene, afirmă Pentagonul

Ucraina a primit avioane de luptă şi piese de schimb pentru a-şi consolida forţele aeriene, a indicat marţi purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, refuzând să precizeze numărul acestora sau ţările care au furnizat aparatele, scrie AFP citat de Agerpres.

„În prezent, au la dispoziţie mai multe avioane de luptă decât în urmă cu două săptămâni”, a declarat purtătorul de cuvânt în cursul unei conferinţe de presă.

„Fără a intra în amănunte despre ceea ce furnizează alte ţări, aş spune că au primit avioane suplimentare şi piese de schimb pentru a-şi mări flota”, a adăugat el.

El nu a precizat tipul de aeronave furnizate armatei ucrainene, care cerea avioane de război de mai multe săptămâni, dar a dat de înţeles că sunt avioane de fabricaţie rusă.

„Alte naţiuni care au experienţă cu aceste tipuri de aeronave i-au putut ajuta să pună în funcţiune mai multe avioane”, a spus el.

John Kirby a ţinut să adauge că Statele Unite, care nu vor să apară ca o ţară beligerantă în acest conflict, au facilitat trimiterea de piese de schimb pe teritoriul ucrainean, dar nu au trimis avioane acolo.

Kievul reclama de la partenerii săi occidentali avioane Mig-29 pe care soldaţii săi ştiu deja să le piloteze şi de care dispun unele ţări din Europa de Est. Un posibil transfer al unor astfel de avioane ruseşti din Polonia fusese discutat la începutul lunii martie, înainte ca Statele Unite să se opună, de teamă că Rusia ar putea vedea astfel o prea mare implicare directă a NATO în conflict.

10.000 până la 20.000 de mercenari Wagner şi luptători sirieni sau libieni prezenţi în Ucraina (responsabil european)

Între 10.000 şi 20.000 de mercenari ai companiei paramilitare ruse Wagner sau luptători sirieni şi libieni luptă în prezent alături de forţele ruse în Ucraina, a afirmat marţi un responsabil european, scrie AFP citat de Agerpres.

Aceşti indivizi „nu au vehicule sau arme grele” şi intervin pentru a întări trupele ruse, le-a declarat responsabilul unor jurnalişti la Washington, sub protecţia anonimatului.

Responsabilul a spus că a constatat „transferuri, din zone precum Siria şi Libia, către zona Donbas”, unde Moscova a lansat o nouă fază a atacului său.

Totuşi, potrivit acestuia, este dificil de estimat cu exactitate câţi dintre aceşti „10.000 până la 20.000” de indivizi sunt din grupul privat Wagner şi câţi sunt luptători din Libia sau Siria.

La sfârşitul lunii martie, Ministerul britanic al Apărării a indicat că „peste 1.000 de mercenari” ai companiei Wagner, printre care responsabili ai organizaţiei, urmau să fie desfăşuraţi în estul Ucrainei pentru „a efectua operaţiuni de luptă”.

Cunoscuţi ca fiind apropiaţi de preşedintele Vladimir Putin, grupul Wagner şi paramilitarii săi sunt suspectaţi de comiterea de abuzuri în Mali, Libia şi chiar Siria.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că Rusia a început luni o ofensivă majoră în această zonă, un nou obiectiv strategic pentru forţele ruse, după retragerea acestora din regiunea Kiev. O parte din acest teritoriu ucrainean se află deja în mâinile forţelor separatiste pro-ruse din 2014.

Efectuând această nouă ofensivă, trupele ruse vor controla, probabil în „patru până la şase luni”, regiunea Lugansk, o parte din Donbass şi un mic pod terestru în regiunea Zaporijia, a estimat oficialul european la Washington.

El a spus că se aşteaptă la „distrugerea totală” a oraşului Mariupol, un port strategic la Marea Azov, asediat încă de la începutul lunii martie de trupele ruse. „Teama mea este că va fi chiar mai rău decât Bucea”, un oraş ucrainean în care armata rusă este acuzată că a masacrat civili, a subliniat el.

Responsabilul a mai prezis o posibilă încheiere a negocierilor dintre ruşi şi ucraineni în „toamna anului 2022”, care ar face posibilă găsirea unei soluţii la conflict înainte de iarnă.

Mariupol: Soldaţi asediaţi „îşi trăiesc poate ultimele zile”, afirmă unul dintre ei

„S-ar putea să ne trăim ultimele zile, chiar ultimele noastre ore”, a afirmat un comandant militar ucrainean asediat la Mariupol, cerând comunităţii internaţionale să treacă la „extragerea” lor, într-un mesaj publicat miercuri pe Facebook, anunţă AFP citat de Agerpres.

„Inamicul este de zece ori mai numeros decât noi”, a spus Sergii Volina, din brigada 36 a Marinei naţionale, retrasă în uzina asediată Azovstal din Mariupol (sud-estul Ucrainei).

„Facem apel şi îi implorăm pe toţi liderii lumii să ne ajute. Le cerem să folosească procedura de extragere şi să ne ducă pe teritoriul unei ţări terţe”, a adăugat el.

 

Americanii şi europenii sunt „pregătiţi” pentru „noi sancţiuni” împotriva Moscovei

SUA şi Uniunea Europeană au ajuns la „un larg consens cu privire la necesitatea creşterii presiunii asupra Kremlinului, în special prin adoptarea de noi sancţiuni”, a declarat marţi seară guvernul italian, scrie AFP citat de Agerpres.

Aliaţii au convenit, de asemenea, asupra necesităţii „creşterii izolării internaţionale a Moscovei”, a spus guvernul într-un comunicat.

Anunţul italian a fost confirmat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj pe Twitter: „Vom înăspri din nou sancţiunile împotriva Rusiei”

Această poziţie a fost luată în cadrul unei întâlniri virtuale dedicată ofensivei ruse din Ucraina între preşedintele american, Joe Biden, şi principalii aliaţi ai Statelor Unite, într-un moment în care Moscova a dezlănţuit în Donbas o nouă fază a atacului său.

Videoconferinţa i-a reunit pe liderii francezi Emmanuel Macron, britanicul Boris Johnson, germanul Olaf Scholz, românul Klaus Iohannis, polonezul Andrzej Duda, italianul Mario Draghi, canadianul Justin Trudeau şi japonezul Fumio Kishida.

La discuţii au participat şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, precum şi preşedinţii Comisiei Europene şi ai Consiliului European, Ursula von der Leyen şi Charles Michel.

Într-un comunicat, Jens Stoltenberg a confirmat, de asemenea, că participanţii au convenit „cu privire la importanţa de a face Moscova să plătească şi mai mult” pentru invazia sa în Ucraina.

În plus, potrivit guvernului italian, „angajamentul comun de a diversifica sursele de energie, reducând astfel dependenţa de livrările ruseşti a fost reafirmat” în cadrul acestei videoconferinţe.

Potrivit preşedinţiei franceze, occidentalii sunt hotărâţi să „îşi întărească sprijinul pentru Ucraina în toate privinţele în faţa agresiunii ruse”, în special prin „noi sancţiuni împotriva Rusiei dacă aceasta persistă în război”.

Ei au convenit, de asemenea, asupra „necesităţii de a ne convinge partenerii noştri, din ţările din afara G7 şi UE, că această criză ameninţă pacea şi securitatea internaţională şi nu este doar o criză regională sau interesantă decât occidentalii”, a explicat Palatul Elysée, cu referire în special la China.

La rândul ei, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a spus că participanţii au discutat despre „eforturile lor coordonate de a continua să provoace costuri economice semnificative, astfel încât Rusia să fie trasă la răspundere” pentru acţiunile sale.

Această întâlnire virtuală a avut loc în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a început luni o ofensivă majoră în estul Ucrainei, un nou obiectiv strategic pentru forţele ruse, după retragerea acestora din regiunea Kiev.

O parte din acest teritoriu ucrainean era deja în mâinile forţelor separatiste pro-ruse din 2014, reaminteşte AFP.

 

Putin „poartă responsabilitatea” crimelor de război din Ucraina , afirmă Olaf Scholz

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marţi că preşedintele rus Vladimir Putin poartă responsabilitatea ”crimelor de război” în Ucraina care s-au soldat cu mii de morţi în rândul populaţiei civile, relatează AFP citat de Agerpres.

„Invazia rusă a Ucrainei este o ruptură răsunătoare cu dreptul internaţional” şi mii de civili au murit în „crime de război pentru care preşedintele rus poartă responsabilitatea”, a estimat cancelarul în cadrul unei conferinţe de presă la Berlin, la finalul unei videoconferinţe cu preşedintele american Joe Biden şi mai mulţi omologi europeni.

„Resimţim o imensă durere pentru victime şi de asemenea o mare furie faţă de preşedintele rus şi acest război iraţional”, a adăugat el.

Cu prilejul discuţiei, liderii şi-au reafirmat „completa solidaritate şi susţinerea lor” faţă de Ucraina.

Cancelarul german a subliniat că este de asemenea datoria lor „să împiedice o extindere a războiului la alte ţări” şi a reiterat că NATO „nu va interveni direct în război”.

Social-democratul Olaf Scholz este foarte criticat în Germania, inclusiv în cadrul guvernului său de coaliţie cu Verzii şi liberalii, pentru presupusa sa reticenţă de a livra armele grele pe care le solicită Ukraina.

Berlinul a livrat până acum arme defensive Kievului.

Întrebat despre livrarea de arme grele, cancelarul a rămas evaziv, reiterând că Germania nu va acţiona de una singură şi că aceste decizii sunt luate în strânsă colaborare cu aliaţii.

Armata germană, Bundeswehr, nu mai dispune de multe arme pe stoc pe care le-ar putea livra Ucrainei, a dat el asigurări. Guvernul şi întreprinderile din domeniul apărării lucrează deci în prezent la elaborarea unei liste de materiale militare care ar putea fi furnizate Ucrainei, a spus Scholz, fără a furniza amănunte despre tipurile de arme de care este vorba.

Guvernul german a anunţat vineri că vrea să deblocheze peste un miliard de euro ajutor militar în favoarea Ucrainei, fără a anunţat la ce vor fi folosiţi banii şi în ce termen va fi deblocată suma.

Gazduire Web Hosting Inregistrare Domenii

Share this:

(Visited 5 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

code