Economice

Avertisment UE: reducerea dependenței de gazul rusesc necesită consolidarea investițiilor în cercetare și inovare. Ce face România? Alocă din PNRR cei mai puțini bani din Europa pentru C&I

Spre comparație Germania a alocat cei mai mulți bani, respectiv 26%, urmată de Danemarca cu 20% și Finlanda și Spania la egalitate, fiecare cu câte 16%. Înaintea României se află Grecia, cu un buget de 4% din fondurile primite prin PNRR și Estonia, Slovenia și Croația – fiecare cu câte 6%.

Reamintim că în prezent, România are disponibili prin PNRR 29,2 miliarde de euro, din care 14,24 miliarde de euro fonduri nerambursabile și circa 15 miliarde de euro ca împrumuturi.  Creditele pot fi trase până la 31 decembrie 2026, iar fiecare tragere, inclusiv prefinanţarea, va avea un termen de rambursare de 30 de ani de la data disponibilizării, cu perioadă de graţie de 10 ani inclusă.

Pe scena mondială, Uniunea Europeană este un actor-cheie atunci când vine vorba de activități de cercetare și inovare (C&I). Acestea reprezintă aproximativ o cincime din activitățile de C&I la nivel mondial, în condițiile reprezintă mai puțin de 7% din populația lumii.

”Criza COVID-19 a evidențiat importanța consolidării rezilienței de către UE și să își valorifice rolul de lider în cadrul global de post-recuperare. Mai mult, invazia rusă din Ucraina a scos la iveală vulnerabilitățile sectorului energetic al UE. Noul accent pus pe reducerea dependenței UE de gazul rusesc necesită consolidarea investițiilor în cercetare și inovare și eforturile de accelerare a dezvoltării și implementării de tehnologii eficiente din punct de vedere energetic și de energie curată. Realizarea acestui obiectiv va asigura tranziția ecologică și independența și competitivitatea UE. Politica de cercetare și inovare poate juca un rol major în modelarea direcției inovațiilor și a portofoliului de produse energetice. Politica de inovare a viitorului va trebui să fie dezvoltată într-un triunghi complex de politici de transformare, politici de competitivitate și considerente de suveranitate tehnologică”, se arată în Raportul privind performanțele din domeniul științei, al cercetării și al inovăriicare analizează performanța UE în materie de inovare în context global.

Mai mult, regiunile UE cu performanțe bune în domeniul cercetării și inovării au, de asemenea, o productivitate ridicată. ”Indicatori de performanță în domeniul cercetării și inovării arată performanțe puternice în regiunile care au cele mai ridicate niveluri de productivitate. Această legătură pozitivă este valabilă și pentru regiunile care se clasează la un nivel ridicat de creștere a productivității”, precizează documentul.

Cu toate acestea, regiunile foarte bune în ceea ce privește creșterea productivității prezintă indicatori de C&I ușor mai mici. Acest lucru poate fi explicat prin prezența a numeroase regiuni din Europa Central și de Est, în special regiuni din Bulgaria și România. Toate statele membre din Europa Centrală și de Est prezintă niveluri de productivitate a muncii care rămân sub media UE.

”Pe de altă parte, aceste regiuni prezintă o tendință ascendentă mai puternică a ratelor de creștere în țările care au pornit de la niveluri mai scăzute, cum ar fi România sau Bulgaria, reflectând procesul de convergență. Și, deși există eterogenitate substanțială în evoluția performanțelor în materie de inovare între regiunile ECE, multe dintre acestea rămân inovatori modești”, continuă autorii raportului.

Legătura dintre inovație și productivitatea muncii

UE spune că unul dintre motivele esențiale ale performanțelor lor scăzute în materie de inovare este nivelul scăzut al investițiilor în active necorporale, cum ar fi cercetarea și dezvoltarea. Ca și în restul UE, țările ECE nu fac progrese suficiente pentru a-și îmbunătăți investițiile în cercetare și dezvoltare și continuă să rămână semnificativ în urma în ceea ce privește intensitatea cercetării și dezvoltării.

”Regiunile care recuperează decalajele față de nivelul scăzut de productivitate par să profite de difuzarea cunoștințelor prin intermediul companii internaționale și de aprofundarea capitalului. În multe regiuni mai puțin dezvoltate, în special în România, Bulgaria și Polonia, nivelurile ridicate de creștere a productivității nu au fost susținute de o bună performanță a sistemelor corespunzătoare de cercetare și inovare. Înainte de criză, țările din ECE au captat intrări de capital, investițiile străine directe fiind cea mai importantă componentă”, se explică în studiu.

După criza financiară, intrările de capital în aceste regiuni au încetinit, iar câștigurile mai mici de eficiență asociate cu acestea au dus la un declin ale creșterii productivității.

Multe regiuni în tranziție caracterizate de performanțe scăzute în domeniul cercetării și inovării au, de asemenea, nu au înregistrat rezultate bune în ceea ce privește creșterea productivității. Acest lucru implică că regiunile, în special cele mai puțin dezvoltate, ar trebui să treacă la un model de creștere bazat pe cunoaștere și pe inovare pentru a continua să ajungă din urmă să continue să recupereze decalajul.

România se situează la coada clasamentului UE privind productivitatea muncii.

Gazduire Web Hosting Inregistrare Domenii

Share this:

(Visited 14 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

code