Economice

Bombardament rus asupra unei şcoli ucrainene: Doi morţi şi 60 de persoane prinse sub dărâmături. Nou apel al luptătorilor asediaţi în oţelăria Azovstal din Mariupol – Război în Ucraina, ziua 74

Gaidai a declarat că forţele ruse au lansat un atac aerian sâmbătă după-amiază asupra şcolii în care se adăposteau circa 90 de persoane, provocând un incendiu care a cuprins clădirea. Treizeci de oameni au fost salvaţi.

„Incendiul a fost stins după aproape patru ore, apoi molozul a fost îndepărtat şi, din nefericire, cadavrele a două persoane au fost găsite. Probabil că toţi cei 60 de oameni aflaţi încă sub dărâmături au murit”, a scris Gaidai pe canalul său de Telegram.

Bilogorivka este un sat situat la circa 10 kilometri vest de Lîsîceansk, bombardat din greu de forţele ruse, notează dpa.

Separat, Gaidai a declarat că, potrivit informaţiilor preliminare, bombardarea satului Şîpilovo a distrus o casă, iar 11 oameni au rămas prinşi sub dărâmături.

Reuters notează că nu a putut verifica imediat aceste informaţii, iar dinspre partea rusă nu există un răspuns.

Nou apel al luptătorilor asediaţi în oţelăria Azovstal din Mariupol, după evacuarea ultimilor civili

Comandantul Brigăzii 36 de Puşcaşi Marini ai Forţelor armate ucrainene (FAU), Serhii Volinski, unul dintre cei circa o mie de militari ucraineni care s-au refugiat în interiorul oţelăriei Azovstal, din Mariupol, singurii rămaşi în oraşul din sud-estul Ucrainei după evacuarea ultimilor civili de aici, a lansat un nou apel la ajutor la câteva ore după plecarea ultimilor noncombatanţi, transmite duminică dpa.

Volinski a declarat că oamenii săi nu pot decât să spere la un miracol, „că o putere superioară va găsi o cale să ne salveze!”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că ar trebui să aibă loc negocieri care să permită ultimilor militari ucraineni baricadaţi în oţelărie – unde se află de săptămâni bune – să plece de acolo, însă Moscova nu a dat niciun semn că ar fi de acord cu astfel de negocieri.

Volinski a scris că trei dintre militarii săi au murit şi şase au fost răniţi sâmbătă, în timpul operaţiunilor de evacuare a civililor.

„Pare că am nimerit într-un reality show din Iad în care noi, soldaţii, luptăm pentru vieţile noastre şi întreaga lume urmăreşte acest episod interesant”, s-a plâns Volinski. „Durere, suferinţă, foame, nefericire, lacrimi, temeri, moarte. Este totul real”, a adăugat el, postând şi o fotografie cu el, în care apare nebărbierit, cu ochii înceţoşaţi şi cu o aparentă rană la nas.

Moscova informează că 1.16 milioane de persoane au fost duse din Ucraina în Rusia

Aproximativ 1,16 milioane de persoane au fost duse în Rusia de la începutul invadării Ucrainei de către armata rusă la sfârşitul lunii februarie, potrivit informaţiilor furnizate sâmbătă de ministerul apărării de la Moscova, transmite dpa.

Această cifră include aproximativ 205.000 copii.

Doar de vineri, 18.580 de persoane, inclusiv 1.840 de copii, au tranzitat din Ucraina în Rusia, a declarat generalul colonel Mihail Mizinţev.

Rusia spune că aduce oamenii pe teritoriul său pentru a-i salva de luptele care au loc în estul Ucrainei între grupurile etnicilor ruşi pro-Kremlin şi guvernul central de la Kiev.

Kievul susţine că Moscova duce oamenii în Rusia împotriva voinţei lor şi nu le permite să revină pe teritoriul controlat de autorităţile ucrainene.

Marea Britanie va oferi Ucrainei un sprijin militar suplimentar de 1,3 miliarde de lire sterline

Marea Britanie a anunţat sâmbătă că va oferi sprijin şi ajutor militar Ucrainei în valoare de 1,3 miliarde de lire sterline, comunicând acest angajament suplimentar înaintea reuniunii video de duminică a liderilor G7 cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite Reuters.

Premierul Johnson a fost unul din cei mai puternici susţinători ai eforturilor Ucrainei de a rezista forţelor ruse de la lansarea invaziei pe 24 februarie.

Guvernul premierului Boris Johnson a trimis în Ucraina rachete antitanc, sisteme de apărare aeriană, precum şi alte arme.

Noul angajament aproape dublează angajamentele anterioare ale Marii Britanii privind cheltuielile destinate Ucrainei. Executivul britanic a spus că este cea mai mare rată a cheltuielilor pentru un conflict de la războaiele din Irak şi Afganistan, fără a furniza alte detalii.

„Atacul brutal al lui Putin nu doar cauzează devastări de nedescris în Ucraina, ci ameninţă de asemenea pacea şi securitatea în întreaga Europă”, a spus premierul Johnson într-un comunicat.

Săptămâna trecută, Boris Johnson a devenit primul lider occidental care s-a adresat parlamentului Ucrainei de la începutul invaziei ruse.

Marea Britanie a declarat că aceste cheltuieli suplimentare pentru Ucraina vor proveni dintr-o rezervă utilizată de guvern pentru situaţii de urgenţă.

Guvernul a mai spus că premierul Johnson va găzdui o întâlnire a companiilor de apărare de top la sfârşitul acestei luni pentru a discuta despre creşterea producţiei ca răspuns la creşterea cererii create de războiul din Ucraina.

Deşi Marea Britanie a oferit un ajutor militar semnificativ, până acum a acceptat relativ puţini refugiaţi ucraineni din cele peste cinci milioane care au fugit din calea războiului. Guvernul britanic a declarat sâmbătă că până acum a eliberat peste 86.000 de vize pentru ucraineni, dintre care aproximativ 27.000 au ajuns în Marea Britanie.

Preşedintele Zelenski: Peste 300 de persoane au fost salvate din combinatul siderurgic Azovstal

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că peste 300 de civili au fost salvaţi din combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, obiectiv aflat sub atacul forţele ruse de câteva săptămâni, transmite AFP.

Într-un discurs difuzat sâmbătă seara, preşedintele Zelenski a spus că autorităţile se vor concentra acum asupra evacuării răniţilor şi a medicilor, precum şi asupra coridoarelor umanitare pentru toţi locuitorii din Mariupol şi zonele din împrejurimile acestui oraş.

Irpin, oraşul din care armata rusă s-a retras, dar suferinţa a rămas

Irpin, aflat la aproximativ 40 de kilometri Nord-Vest de Kiev, este considerat oraşul rezistenţei în faţa atacurilor terestre ale armatei ruse în Ucraina.

În această localitate s-au dat unele dintre cele mai crâncene lupte pentru apărarea Capitalei, iar după aproape o lună de conflict militar, forţele ruseşti au fost nevoite să se retragă.

Pierderile generate de aceste lupte sunt greu de imaginat. Invadatorii au folosit, în încercarea de a ocupa Irpinul, toată gama de armament, iar oraşul a fost puternic afectat de atacurile cu bombe, rachete, proiectile şi gloanţe.

Unele blocuri au fost complet distruse, altele au fost parţial afectate. La fel s-a întâmplat şi cu casele, spaţiile comerciale şi infrastructura. Nu a scăpat de gloanţele militarilor ruşi nici biserica din centrul localităţii.

Ceea ce este mai grav este însă că numărul civililor ucişi în luptele de la Irpin se ridică la peste 300, la o populaţie de aproximativ 100.000. Numărul victimelor putea să fie net mai mare, însă autorităţile au sprijinit de urgenţă evacuarea a 95% din populaţie.

„În perioada ocupaţiei ruseşti în Irpin au fost omorâţi peste 300 de oameni. Noi am oprit invazia rusească, şi anume oraşul Irpin este cel care a oprit înaintarea trupelor spre Kiev. Băieţii au luptat şi nu au stat cu mâinile în şold. Nu se gândea nimeni atunci la el însuşi, ci fiecare a luptat pentru oraşul lui, pentru Ucraina, pentru preşedintele nostru şi conştientizăm că, dacă va cădea Irpin, a doua zi luptele se vor duce în Kiev. Am avut până la începerea războiului 100.000 de locuitori şi principalul lucru pe care l-am putut realiza a fost evacuarea a 95% din populaţia oraşului. În acest fel am salvat zeci de mii de vieţi ale locuitorilor noştri”, a declarat primarul din Irpin, Olexandr Markuşin.

Deşi a trecut aproape o lună şi jumătate de la retragerea armatei ruse, Irpinul suferă în continuare. Populaţia nu are încă utilităţi, iar condiţiile de viaţă sunt foarte grele. Oamenii care au îndrăznit să rămână în oraş primesc hrană caldă de la voluntari.

„Totul a început pe 2 martie. În ziua de 2 martie, acest bloc a fost distrus. Da, alături de noi este o unitate militară. Au fost multe maşini militare care au fost distruse. Sunt oameni care au stat tot timpul aici. Lumea nu se prea întoarce acasă, pentru că încă nu avem curent electric. La reţeaua de apă s-a dat drumul şi promit că lumină va fi de luni.
Oamenii vor să se întoarcă. Nu pot spune că în număr mare, dar ştiu persoane care vor să se întoarcă. (…) Când a fost atacat acest bloc, au fost doi răniţi, evacuaţi cu salvările, dar nu au fost morţi. O parte din populaţie s-a evacuat înainte de sosirea trupelor ruseşti. O parte s-a ascuns în subsoluri”, povesteşte Ivanina Libov, o femeie de 57 de ani, care a fost martora scenelor de război din Irpin.

Locatarii blocurilor distruse de atacurile armatei ruse au primit promisiunea că imobilele vor fi demolate şi în locul lor vor fi construite altele noi. Din acest motiv, ei au refuzat să plece de acasă.

„Toţi au de gând să se întoarcă, atunci când se va construi un nou bloc. Acesta va fi demolat şi va fi construit un nou bloc”, afirmă un bărbat care nu a fugit de război.

„Uitaţi-vă la etajele de sus! Nu a fost doar un incendiu. S-a tras cu rachete şi cu proiectile”, a spus unul dintre localnici, care stă într-un bloc cu nouă etaje.

O femeie de 70 de ani recunoaşte că a refuzat să plece şi că, în plin război, îşi gătea mâncarea în faţa blocului, iar noaptea o petrecea la subsol.

„Locuiesc la etajul opt. Nu am fugit. Am stat aici până pe 13 martie. Fierbeam mâncarea afară şi stăteam ascunşi la subsol”, afirmă Raisa Dimitrivna.

Primarul din Irpin consideră că refacerea localităţii ar putea fi relativ uşoară, dacă va fi asigurată finanţarea necesară.

„Refacerea oraşului va fi făcută 100%, dacă vom avea banii necesari. Vom putea realiza acest lucru într-un an şi jumătate – doi ani. Nu putem să îl reînnoim, dacă îl facem mai frumos decât a fost”, dă asigurări Olexandr Markuşin, cel care pe 24 februarie a luat arma şi a luptat alături de ucraineni pentru salvarea oraşului şi a ţării pe care le reprezintă.

Polonia a fortificat 60 de kilometri ai frontierei sale cu Belarus

Polonia a fortificat până în prezent circa 60 de kilometri din frontiera sa cu Belarusul printr-o barieră permanentă, a anunţat poliţia de frontieră poloneză, transmite sâmbătă dpa.

Lucrările de construcţie se desfăşoară conform planului şi urmează să se încheie până la sfârşitul lui iunie, a declarat o purtătoare de cuvânt a poliţiei pentru agenţia de presă PAP.

Frontiera polono-belarusă are 418 de kilometri lungime, din care 186 de kilometri de graniţă terestră. Vara şi toamna trecută, situaţia la graniţa terestră a fost tensionată, în condiţiile în care mii de oameni au încercat să pătrundă ilegal pe acolo în UE.

Uniunea Europeană l-a acuzat cu acea ocazie pe preşedintele Belarus, Aleksandr Lukaşenko, că a adus intenţionat migranţi din regiuni aflate în criză la frontiera externă a UE pentru a pune presiune pe Occident.

Odată cu încălzirea vremii, în ultimele săptămâni au crescut şi încercările de a trece fraudulos frontiera polono-belarusă, notează dpa. Vineri, 76 de persoane au încercat să intre în Polonia dinspre Belarus, potrivit vameşilor.

Militarii au ridicat încă din august 2021 un gard provizoriu pe secţiunile terestre ale frontierei comune pentru a îngreuna tentativele de trecere a graniţei. Acest gard dotat cu sârmă ghimpată are 2,5 metri înălţime.

De la sfârşitul lui ianuarie, gardul provizoriu a fost înlocuit cu o barieră permanentă de 5,5 metri înălţime, echipată cu senzori de mişcare şi cu camere video.

 

Gazduire Web Hosting Inregistrare Domenii

Share this:

(Visited 3 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

code