Economice

Cercetătorii trag un semnal de alarmă: supra-reglementarea noilor dispozitive poate întoarce consumatorii la țigările care ard

Cinci medici stomatologi din România, cu activitate universitară și de cercetare, au publicat un studiu despre impactul dispozitivelor care încălzesc tutunul asupra sănătății orale. Concluziile sunt de natură să încurajeze trecerea de la țigările cu ardere la alternativele moderne care încălzesc tutunul: după 9 luni de schimbare a stilului de fumat, depunerile de tartru sunt reduse.

În consecință, igienizarea în cabinet este mai puțin dureroasă, iar dinții sunt mai protejați de efectele neplăcute ale detartrajului. În același timp, în cazul pacienților cu implant dentar, resorbția osoasă scade când aceștia renunță la țigaretele clasice și aleg alternativele fără fum. Rezultatele studiului apar într-un context care nu favorizează noile tehnologii: la Bruxelles se vorbește despre eliminarea aromelor în consumabilele pentru dispozitivele care încălzesc tutunul și despre includerea de avertismente pe pachete.

Urmează un interviu în exclusivitate cu Prof. Univ. Dr. Mihaela Răescu, medic stomatolog, profesor în prevenție orodentară, coordonator al studiului „Inovația heat-not-burn și sănătatea orală – o nouă abordare”, publicat în Jurnalul Român de Reabilitare Orală.

Cum influențează fumatul sănătatea orală?

Fumatul este asociat adesea cu relaționarea socială, cu cafeaua de dimineață sau cu relaxarea după o perioadă stresantă. Din punctul de vedere al sănătății orale, fumatul produce, între altele, halitoză (mirosul neplacut al gurii), afecțiuni parodontale, colorarea dinților și a mucoaselor, retracții gingivale, afecțiuni maligne.
De asemenea, fumatul este un impediment în realizarea cu succes pe termen lung a tratamentelor stomatologice, cum sunt cele protetice și cele implantare.

Contactul inițial al organismului cu fumul rezultat din fumat este reprezentat de structurile prezente în cavitatea orală și oro-faringiană. Impactul asupra acestora, investigat insuficient, contribuie în timp la alterarea sănătății orale și a diverselor aparate și sisteme: cardiovascular, pulmonar, digestiv, renal.

Ce compuși din fum, generați de combustia tutunului, influențează sănătatea danturii și a cavității orale?

Prin arderea tutunului la circa 600 de grade Celsius se emană un fum care conține gudron, monoxid de carbon, hidrocarbonate policiclice, nitrozamine, aldehide, propilenglicol, acetol, glicerol, mentol și nicotină; deci, un număr mare de compuși, a căror acțiune, potențată de temperatura înaltă, pot altera în timp integritatea aparatului dento-maxilar.

Efectele interacțiunii cu acești compuși sunt insesizabile pe termen scurt și, de aceea, fumătorii nu conștientizează care este potențialul real de risc al acestui comportament.

Studiile efectuate în legătură cu emisiile rezultate din fumat au evidențiat că scăderea la jumătate a temperaturii de ardere a tutunului duce la scăderea considerabilă, între 73% și 85%, a eliberării de compuși toxici.

Care sunt principalele concluzii ale acestui studiu realizat pe o perioadă de 9 luni?

Cele mai multe studii din literatura de specialitate au ca scop evaluarea efectelor fumatului asupra sănătății aparatelor cardiovascular și pulmonar și impactul asupra imunității organismului. Pornind de la aceste constatări, am considerat oportun să urmăresc și eu dintr-o perspectivă preventivă, efectele fumatului și alternativelor posibile la fumatul tradițional asupra cavității orale. Confirmarea necesității unei astfel de cercetări s-a materializat prin participarea mea miîn cadrul unui program internațional privind reducerea riscurilor asociate fumatului.

Proiectul meu a avut ca scop evaluarea comparativă a efectelor fumatului asupra igienei orale în cazul utilizării țigărilor convenționale și a produselor cu tutun încălzit. Pe durata de 1 an a studiului, am evaluat 3 categorii de subiecți: un grup de nefumători care au reprezentant grupul de control, un grup de fumători care au continuat să fumeze țigări convenționale pe toată durata studiului și un grup de fumători de țigări convenționale care, pe perioada studiului, au consumat doar produse cu tutun încălzit, așa numitele dispozitive tobacco heating products. Prin analiza cantității și structurii plăcii bacteriene depuse la nivelul dinților timp de 9 luni la cele trei categorii de subiecți, am ajuns la concluzia că fumătorii de țigări convenționale care au utilizat exclusiv produse cu tutun încălzit depun o cantitate semnificativ mai mică de placă bacteriană comparativ cu fumătorii de țigări convenționale, dar mai mare decât nefumătorii.

Din punct de vedere medical cantitatea scăzută de placă bacteriană este un plus pentru starea de sănătate a cavității orale, mai ales că produșii de metabolism ai plăcii bacteriene întrețin inflamația la nivelul structurilor de suport dentar, implantar și acidifică mediul oral, cu impact negativ.

Există studii la nivel mondial cu concluzii similare?

Rezultatele acestui studiu aduc dovezi asupra profilului de siguranță și risc în cazul utilizării produselor de tutun încălzit și a existenței unei alternative mai puțin nocive pentru sănătatea orală în cazul fumătorilor care nu pot sau nu vor să renunțe la fumat. Aceste rezultate vin în completarea numeroaselor studii realizate de cercetători din străinătate referitoare la efectele mai puțin nocive, dar nu absente, ale alternativei utilizării produselor din tutun încălzit în cazul fumătorilor.

Va exista un follow up, pentru o perioada mai mare? Exista constatări care ar putea necesita studii similare din altă ramură medicală?

În tratamentul stomatologic care utilizează implantul dentar, în extracții sau în intervențiile chirurgicale asupra parodonțiului, pentru reușita tratamentului este imperios necesar ca pacientul fumător să întrerupă fumatul pe o perioadă variabilă pentru obținerea mai rapidă a vindecării plăgii, respectiv obținerea osteointegrării implantului, ceea ce înseamnă de regulă o perioadă de minim 2-3 luni.

Această cercetare legată de impactul comparativ al fumatului de țigări convenționale și produse de tutun încălzit asupra procesului de osteointegrare și resorbție osoasă este de interes. După 9 luni, rezultatul, în acest caz, este favorabil utilizării produselor de tutun încălzit, dacă nu se poate obține abstinența pe perioada tratamentului. Din punctul meu de vedere, aceste studii ar trebui efectuate pe perioade mai mari de 1 an, astfel încât evaluarea finală să ofere concluzii documentate suplimentar.

În abordarea față de noile dispozitive, la nivel de politici publice, Marea Britanie este un exemplu de bune practici. Ce se mai întâmplă la nivelul Uniunii Europene din această perspectivă?

La Bruxelles, sunt în prezent discuții în sensul modificării directivei tutunului pentru a interzice aromele în tutunul încălzit. Încă nu s-au luat decizii, dar sunt sigură că specialiștii vor ține cont și de percepția utilizatorilor, altfel am putea asista la o posibila creștere a numărului de fumători de țigarete convenționale veniți din rândul celor care, în lipsa aromelor din tutunul încălzit, se vor întoarce la fumatul clasic.

Gazduire Web Hosting Inregistrare Domenii

Share this:

(Visited 2 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

code