Economice

Cum se pregătește Europa pentru a-şi reduce dependenţa de Asia pentru semiconductori. Ce efecte are războiul asupra pieței

În Europa, producţia de cipuri a scăzut de la 24% din capacitatea mondială de producţie în anul 2000 la 8% în prezent, iar producătorul de semiconductori ASML a avertizat în urmă cu o lună că ar putea coborî chiar şi la 4% dacă nu se iau măsuri.

Firmele americane controlează o cotă de 47% din industria cipurilor, urmate de Asia şi la mare distanţă Europa, arată datele publicate de Semiconductor Industry Association. Analiştii subliniază că, în prezent, Europa suferă de o dublă dependenţă în materie de semiconductori. Pe de o parte dependenţa de SUA pentru designul cipurilor, cum este cazul unor firme precum Intel, Micron, Nvdia şi AMD. Iar pe de altă parte de o dependenţa de Asia unde este amplasată cea mai mare parte a operaţiunilor de producţie de cipuri, în special în Taiwan unde operează gigantul TSMC, dar şi în Coreea de Sud, graţie unor companii precum Samsung şi SK Hynix, şi din ce în ce mai mult în China.

Cum a apărut criza de cipuri

Pentru a întelege ce se intâmplă în prezent pe piața semiconductorilor trebuie să vedem cum a apărut această criză. Totul a plecat de la pandemia de coronavirus, care pe de o parte a făcut ca cererea de laptopuri, PC-uri și tablete să „explodeze”, pentru că oamenii aveau nevoie de ele pentru munca și școala de acasă. Pe de altă parte, pandemia a închis pentru perioade lungi fabricile din Asia de Sud-Est, acolo unde se realiza cea mai mare parte a producției mondiale de cipuri. Criza de cipuri a dus la creșteri ale prețurilor logistice și ale materiilor prime, care, la rândul lor, au dus la creșterea prețului mediu de vânzare (ASP) al semiconductorilor. Împreună cu cererea ridicată, creșterile ASP au contribuit la creșterea generală a pieței în 2021. Toți cei 10 furnizori de top de semiconductori au înregistrat o creștere a veniturilor în perioada 2020-2021, unii dintre ei atingând rate de creștere de peste 50% pentru anul respectiv.

Cel mai mediatizat efect al crizei de semiconductori este scăderea producției de autovehicule. În prezent, este posibil ca o comandă nouă să fie livrată într-o perioadă de 3-6 luni de la plata avansului. Există, însă, și efecte despre care nu se vorbește atât de mult, precum scumpirea tuturor aparatelor electronice (telefoane, televizoare, laptopuri, ceasuri inteligente, frigidere, tablete etc).

Cipurile sunt active strategice pentru principalele lanțuri valorice industriale. Odată cu transformarea digitală, apar noi piețe pentru industria cipurilor, cum ar fi automobilele cu grad ridicat de automatizare, cloud, IoT, conectivitate (5G/6G), spațiu/apărare, capacități de calcul și supercalculatoare. Semiconductorii se află, de asemenea, în centrul unor interese geopolitice puternice, condiționând capacitatea țărilor de a acționa (din punct de vedere militar, economic, industrial) și de a conduce transformarea digitală.

Specialiștii sunt de părere că această criză se va prelungi, context în care în Uniunea Europeană se discută despre măsuri concrete pentru obținerea independenței față de furnizorii din Asia.

Ce face Europa

Tensiunile geopolitice din jurul Chinei, precum şi pandemia, au scos la lumină necesitatea de a produce în Europa aceste componente indispensabile care în prezent sunt în marea lor majoritate importate din Taiwan şi Coreea de Sud.

Această criză a convins Comisia Europeană să relaxeze normele sale stricte privind acordarea de ajutoare de stat şi să demareze o politică industrială intervenţionistă pe continentul european, care în mod tradiţional este foarte deschis la concurenţa mondială.

„Pentru prima dată, Europa îşi modernizează regulile din domeniul concurenţei, în special cele privitoare la ajutoarele de stat”, explica în luna februarie Thierry Breton, cel care este responsabil de iniţiativa UE în domeniul semiconductorilor.

Proiectul de regulament al Comisiei, care va trebui adoptat şi de statele membre precum şi de Parlamentul European, prevede subvenţii în valoare de 12 miliarde de euro (şase de la UE şi alte şase de la statele membre) pentru a finanţa cercetarea în tehnologiile cele mai inovative şi linii pilot pentru a pregăti industrializarea lor.

În plus, pentru a permite implantarea de mari uzine, dar şi pentru a favoriza inovaţia în rândul IMM-urilor, Bruxelles-ul va autoriza alte 30 de miliarde de euro sub formă de ajutoare publice din partea statelor membre pentru companiile din sector, inclusiv pentru firmele străine, cum este gigantul american Intel care intenţionează să construiască noi uzine în Europa.

Și iată că la doar o lună de la anunțarea acestor măsuri de către Executivul European, au început să apară primele investiții. După ce a anunțat investiții de 20 miliarde de dolari într-o fabrică de cipuri în statul american Ohio, Intel anunță primele investiții și în Europa. Gigantul american va construi două fabrici în Magdeburg, Germania, o investiție de 17 miliarde de euro care va crea mii de locuri de muncă.

Compania va investi alte 12 miliarde de euro într-o instalație în Irlanda, ceea ce va duce investiția sa totală în această țară la peste 30 de miliarde de euro.

De asemenea, se află în discuții cu Italia pentru o unitate de producție back-end pentru o investiție potențială de până la 4,5 miliarde de euro și intenționează să înceapă operațiunile între 2025 și 2027.

În Franța, Intel intenționează să-și construiască noul centru european de cercetare și va crea 1.000 de noi locuri de muncă de înaltă tehnologie.

În Polonia, planul este de a extinde spațiul destinat laboratorului cu 50% în 2023 pentru a dezvolta soluții de semiconductori pentru rețele neuronale profunde bazate pe inteligență artificială, audio, grafică, centre de date și cloud computing.

În Spania, compania americană intenționează să își extindă colaborarea actuală cu Centrul de Supercalculatoare din Barcelona pentru a înființa noi laboratoare privind calculul avansat.

Alegerea siturilor vine după ce unele guverne ale UE, inclusiv Italia, au oferit stimulente mari pentru a încerca să atragă producătorul de cipuri să investească în țările lor. Răspândirea fabricilor în diferite țări ar putea ajuta compania să obțină mai multe subvenții de la diferite națiuni.

De asemenea, la începutul anului, grupul taiwanez TSMC, cel mai mare producător mondial de cipuri pe bază de contract, a anunţat că este în faza preliminară a analizelor pentru o posibilă fabrică în Europa.

Alte investiții în Europa au venit anul trecut din partea companiei Bosch, care în vara anului trecut a inaugurat la Dresda, Germania, o fabrică de plăcuţe semiconductoare, investiţie de 1 miliard de euro, cea mai mare investiţie din istoria companiei. Compania germană a anunțat în noiembrie 2021 că va investi alte peste 400 de milioane euro în fabricile sale de semiconductori în 2022, ca urmare a crizei globale de cipuri. Vor fi extinse fabricile de plăcuțe semiconductoare din Dresda și Reutlingen, Germania, precum și operațiunile sale din domeniul semiconductorilor din Penang, Malaezia.

Totodată, în septembrie 2021, Infineon Technologies, prezentă și în România, a deschis o fabrică de semiconductori de 1,6 miliarde de euro în Austria, la Villach.

Banca Europeană de Investiții (BEI) a anunțat, la 15 martie, un împrumut de 600 de milioane de euro pentru STMicroelectronics, o companie lider în domeniul semiconductorilor, pentru a-și intensifica activitățile de cercetare și dezvoltare în Europa. Aceste investiții vor fi implementate în facilitățile existente ale STMicroelectronics din Italia (Agrate și Catania) și Franța (Crolles).

Criza de neon, o altă piedică în rezolvarea crizei de cipuri

Invazia Ucrainei de către Rusia a ridicat o altă problemă majoră în producția de cipuri. Potrivit Reuters, cei doi furnizori principali de neon din Ucraina, care produc aproximativ jumătate din aprovizionarea mondială cu ingredientul cheie pentru fabricarea cipurilor, și-au întrerupt operațiunile în timp ce Moscova și-a intensificat atacul asupra țării, amenințând să crească prețurile și să agraveze penuria de semiconductori.

Aproximativ 45% până la 54% din neonul de calitate pentru semiconductori din lume, esențial pentru laserele folosite la fabricarea cipurilor, provine de la două companii ucrainene, Ingas și Cryoin, potrivit calculelor Reuters bazate pe cifrele companiilor și ale firmei de cercetare a pieței Techcet. Consumul global de neon pentru producția de cipuri a atins anul trecut aproximativ 540 de tone metrice, potrivit estimărilor Techcet.

Ambele companii și-au închis operațiunile, potrivit reprezentanților companiilor contactați de Reuters, în condițiile în care trupele rusești și-au intensificat atacurile asupra orașelor din Ucraina, ucigând civili și distrugând infrastructura cheie.

Înainte de invazie, Ingas producea între 15.000 și 20.000 de metri cubi de neon pe lună pentru clienți din Taiwan, Coreea, China, Statele Unite și Germania, aproximativ 75% dintre ei fiind destinați industriei cipurilor, a declarat Nikolay Avdzhy, directorul comercial al companiei, într-un e-mail pentru Reuters.

Cryoin, care producea aproximativ 10.000 – 15.000 de metri cubi de neon pe lună și care este situată în Odessa, și-a oprit operațiunile pe 24 februarie, când a început invazia, pentru a asigura siguranța angajaților, potrivit directorului de dezvoltare a afacerilor, Larissa Bondarenko.

Bondarenko a declarat că firma nu va putea să onoreze comenzi de 13.000 de metri cubi de neon în luna martie dacă violențele nu încetează. Ea a spus pentu Reuters că firma ar putea rezista cel puțin trei luni cu fabrica închisă, dar a avertizat că, dacă echipamentele vor fi deteriorate, acest lucru se va dovedi o povară mai mare pentru finanțele companiei și va îngreuna reluarea rapidă a operațiunilor.

De asemenea, ea a spus că nu este sigură că societatea ar putea avea acces la materii prime suplimentare pentru purificarea neonului.

Neonul ucrainean este un produs secundar al fabricării oțelului rusesc. Gazul, care este utilizat și în chirurgia oculară cu laser, este produs și în China, dar prețurile chinezești sunt în continuă creștere.

Companiile din alte părți ale lumii ar putea iniția producția de neon, dar ar fi nevoie de nouă luni până la doi ani pentru a accelera producția, potrivit lui Richard Barnett, director de marketing al Supplyframe, care oferă informații de piață companiilor din sectoarele electronice globale. Rusia este, de asemenea, unul dintre cei mai mari producători de paladiu din lume, un metal rar utilizat și la fabricarea unor semiconductori. Firma de consultanță Techcet estimează că Rusia furnizează 37% din oferta mondială, fiind depășită doar de Africa de Sud (40%).

Atât planurile Comisiei Europene, cât și cele ale marilor companii din SUA pot rezolva criza semiconductorilor numai pe termen mediu și lung deoarece va dura ani de zile până când noile facilități de producție vor fi pe deplin operaționale. Pe termen scurt, economia mondială, în ansamblul său, depinde de ceea ce se întâmplă în Asia.

Gazduire Web Hosting Inregistrare Domenii

Share this:

(Visited 5 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

code