Economice

Leonardo Badea, viceguvernator BNR: Este de așteptat o încetinire a creșterii economice, din cauza pelungirii războiului din Ucraina

„Evoluţia economiei naţionale va depinde, între altele, şi de efectele acestui război, cu toate consecinţele ce derivă din acestea. Evenimentele recente indică astfel necesitatea intensificării eforturilor de tranziţie către un model de creştere economică robustă şi sustenabilă”, a afirmat, într-un comunicat de presă, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Leonardo Badea.

În opinia sa, având în vedere că spaţiul fiscal pentru acordarea sprijinului financiar este unul limitat întrucât deficitul bugetar este mare şi dificil de finanţat, mai ales pe un fond internaţional de creştere a dobânzilor, doi factori pot atenua semnificativ aceste evoluţii nefavorabile şi alte potenţiale şocuri care ar putea apărea în viitor, putând genera considerabile efecte pozitive de antrenare pe termen mediu.

Referindu-se la unul dintre cei doi factori, oficialul BNR menţionează fondurile europene alocate României (inclusiv prin PNRR) care „sunt semnificative”.

„În comparaţie europeană, România a primit printre cele mai mari sume, astfel încât sunt şanse rezonabile ca economia să cunoască o reducere mai temperată a ritmului de creştere, concomitent cu implementarea de schimbări structurale favorabile. Pentru exemplificare, suma totală alocată României prin PNRR, ce poate fi atrasă în termen de 5 ani, este de 29,18 mld. euro, fiind formată din granturi în valoare de aprox. 14,24 mld. euro şi împrumuturi în valoare de aproximativ 14,94 miliarde euro. Situaţia actuală ar putea constitui un catalizator pentru utilizarea eficientă a fondurilor europene, inclusiv prin facilitatea de redresare şi rezilienţă, care are potenţialul de a ajuta România să implementeze reforme structurale cu efecte pozitive din perspectiva dezvoltării economice. Accelerarea absorbţiei fondurilor alocate României de către Uniunea Europeană constituie astfel un demers absolut necesar pentru crearea premiselor de creştere economică şi trebuie să reprezinte o prioritate în conjunctura actuală”, a declarat Leonardo Badea.

Al doilea factor menţionat este acela că „războiul din Ucraina şi efectele pandemiei au crescut şansele relocării din străinătate, în special din Asia, din Rusia şi din Ucraina, în România a unor lanţuri de producţie”.

„Această relocare ar putea contribui atât la creşterea economică, cât şi la atenuarea unor dezechilibre externe, prin asigurarea la nivel intern a unor capacităţi de producţie care în prezent fac obiectul importurilor. Astfel, ţara noastră ar putea deveni una dintre destinaţiile pentru atragerea investiţiilor relocate din zonele de conflict ca urmare a războiului. Din această perspectivă însă, România va intra în competiţie cu alte ţări, precum Polonia sau Ungaria. Pentru a stimula atragerea investiţiilor relocate, România poate oferi, de exemplu, ajutoare de stat sau facilităţi fiscale”, a menţionat oficialul BNR.

Viceguvernatorul BNR a precizat că, în cazul României, pe lângă vulnerabilităţile de natură structurală ale economiei, în actualul context trebuie gestionate corespunzător potenţialele riscuri aferente persistenţei pandemiei şi incertitudinilor privind dinamica procesului de redresare economică, cele generate de criza din sistemul energetic şi de blocajele apărute în lanţurile de aprovizionare şi în procesele de producţie.

„Alte surse importante de riscuri şi incertitudini vizează aspecte precum: ascensiunea puternică a inflaţiei, gradul de absorbţie a fondurilor europene, creşterea datoriei publice sau continuarea procesului de consolidare fiscală în vederea atingerii ţintei de deficit bugetar, conform reglementărilor europene, până la finele anului 2024.”, a mai spus Leonardo Badea.

În ceea ce priveşte sectorul bancar românesc, acesta înregistrează valori foarte scăzute ale expunerilor faţă de Ucraina sau Rusia, nicio bancă din România neavând participaţii directe de capital cu origini într-una din cele două ţări.

De asemenea, expunerile instituţiilor de credit sunt reduse în ceea ce priveşte contrapartidele având ţara de reşedinţă Rusia sau Ucraina, în condiţiile în care nu există credite şi avansuri în sold acordate, iar depozitele atrase se ridică la o valoare modică, de doar 17,9 milioane lei pentru Rusia şi, respectiv, de 40,7 milioane lei pentru Ucraina (valorile exemplificate sunt aferente lunii decembrie 2021).

Prin comparaţie, conform datelor publicate de Autoritatea Bancară Europeană la data de 1 aprilie 2022, băncile din Franţa, Italia şi Austria au raportat cel mai mare volum de expuneri faţă de contrapartidele având ţara de reşedinţă Rusia, iar băncile din Austria, Franţa şi Ungaria au avut cea mai mare expunere faţă de Ucraina.

Totodată, indicatorii relevanţi din perspectiva sănătăţii financiare a sectorului bancar românesc se situează la valori adecvate, la un nivel comparabil sau chiar mai bun faţă de mediile europene evidenţiate în datele din tabloul de bord al Autorităţii Bancare Europene, asigurând astfel o rezilienţă sporită a sistemului bancar naţional la eventuale şocuri. Astfel, sectorul bancar românesc prezintă o situaţie bună a indicatorilor în ceea ce priveşte solvabilitatea, calitatea activelor şi profitabilitatea.

Gazduire Web Hosting Inregistrare Domenii

Share this:

(Visited 4 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

code