Economice

Orice „compromis” cu Rusia va fi supus unui referendum în Ucraina, spune Zelenski care insistă asupra necesităţii unei „întâlniri” cu Putin – LIVE TEXT – ziua 27

ZIUA 27 – Război în Ucraina

Negocieri Ucraina-Rusia: Zelenski insistă asupra necesităţii unei ”întâlniri” cu Putin

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a insistat luni asupra necesităţii unei „întâlniri”, „sub orice formă ar fi”, cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru „a opri războiul” din Ucraina, transmite AFP.

„Cred că fără această întâlnire este imposibil să înţelegem pe deplin la ce sunt dispuşi ei (ruşii) pentru a opri războiul”, a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu acordat Suspilne, media regională de stat ucraineană, scrie Agerpres.

Volodimir Zelenski, pentru care, după cum a subliniat recent, „fără negocieri, războiul nu va fi oprit”, s-a pronunţat în repetate rânduri pentru o întâlnire la vârf cu omologul său de la Kremlin, Vladimir Putin, dar apelul său de luni este deosebit de insistent.

Mai multe runde de discuţii au avut loc faţă în faţă şi prin videoconferinţă între delegaţiile rusă şi ucraineană de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, la 24 februarie, reaminteşte AFP.

Orice „compromis” cu Rusia va fi supus unui referendum în Ucraina, spune preşedintele Zelenski

Orice „compromis” în negocierile cu Rusia menit să pună capăt conflictului va fi supus unui referendum în Ucraina, a declarat luni preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu pentru un site de ştiri regional ucrainean, informează AFP.

„Am explicat-o pentru toate grupurile de negocieri: atunci când vorbiţi despre toate aceste schimbări (ce vor figura într-un eventual acord, n.r.), şi ele pot fi istorice, (…) noi le vom supune unui referendum”, a spus Zelenski pentru site-ul de ştiri Suspilne, scrie Agerpres.

„Poporul va trebui să se pronunţe asupra unor forme de compromis. Iar în ce vor consta ele (compromisurile) ţine de discuţiile noastre” cu Rusia, a continuat Zelenski.

În acest sens, Zelenski a revenit asupra problemei-cheie a NATO, organizaţie la care ţara sa nu va putea adera, după cum a recunoscut el recent.

„Am înţeles-o deja cu toţii. Noi nu suntem acceptaţi (în NATO), pentru că lor (ţărilor membre) le este frică de Rusia. Aceasta este tot. Şi noi trebuie să ne calmăm şi să spune: ‘Ok, (sunt necesare) alte garanţii de securitate”, a subliniat preşedintele Zelenski.

„Sunt ţări în NATO care vor să fie garanţi de securitate (ai Ucrainei) (…), care sunt gata să facă tot ce această Alianţa ar fi trebuit să facă dacă noi am fi fost membri. Şi eu cred că acesta este un compromis normal”, a mai spus Volodimir Zelenski.

Kievul acuză soldaţii ruşi că au ”răpit” trei israelieni dintr-un oraş pe care îl ocupă

Guvernul ucrainean a acuzat armata rusă că a „răpit” luni trei israelieni din Melitopol, un oraş din sud-estul Ucrainei pe care îl ocupă, notează AFP.

Luni, „la Melitopol, ocupanţii ruşi au răpit trei cetăţeni israelieni: Tatiana Kumok şi părinţii ei, Vera şi Mihail Kumok”, a declarat vicepremierul Irina Vereşciuk, citată pe Facebook de Centrul pentru comunicaţii strategice şi securitate informaţională.

Mihail Kumok este prezentat ca „editor”, proprietarul unei companii numite „MV Holding”.

Autorităţile ucrainene nu au furnizat deocamdată alte detalii.

 

SUA: Biden consideră India ”ezitantă” în privinţa invaziei ruse a Ucrainei

Preşedintele american, Joe Biden, a apreciat luni că India face o excepţie printre aliaţii Statelor Unite din cauza răspunsului său „ezitant” la invazia rusă a Ucrainei, notează AFP.

Joe Biden a lăudat unitatea afişată de NATO, Uniunea Europeană şi partenerii cheie din Asia în faţa preşedintelui rus Vladimir Putin, scrie Agerpres.

Sancţiuni fără precedent au fost astfel adoptate pentru a lovi Rusia la portofel. Cu toate acestea, spre deosebire de ceilalţi membri ai alianţei Quad (Australia, Japonia şi Statele Unite), India continuă să cumpere petrol rusesc şi a refuzat să se alăture voturilor condamnând Moscova la Naţiunile Unite.

În cursul unei reuniuni a responsabililor din domeniul afacerilor la Washington, Joe Biden a subliniat „frontul unit din cadrul NATO şi din Pacific”.

Menţionând mai precis alianţa Quad (Quadrilateral Security Dialogue), el a remarcat „excepţia posibilă a Indiei, care este oarecum ezitantă în unele aspecte (…) în răspunsul la agresiunea lui Putin”, spre deosebire de Japonia şi Australia ale căror poziţii le-a descris ca fiind „extrem de solide”.

Vladimir Putin „contează pe faptul că va putea diviza NATO”, dar în schimb „NATO nu a fost niciodată mai puternică, mai unită în toată istoria sa”, a spus preşedintele american.

India întreţine legături strânse cu Moscova încă din perioada Războiului Rece şi continuă să cumpere petrol rusesc, la preţuri reduse conform presei.

Rusia este cel mai mare furnizor de arme al Indiei, dar India are nevoie de sprijinul Quad în faţa influenţei tot mai mari a Chinei în regiune.

Rusia a blocat site-ul canalului francez Euronews

Autoritatea rusă de reglementare a comunicaţiilor a blocat luni accesul la site-ul canalului francez Euronews, o nouă media interzisă în Rusia pe fondul controlului sporit asupra informaţiilor legate de ofensiva din Ucraina, transmite AFP.

Potrivit agenţiilor ruse de presă, Roskomnadzor a blocat site-ul canalului euronews.com şi al versiunii sale în rusă, ru.euronews.com, la solicitarea Parchetului. Motivul acestei blocări nu a fost specificat, scrie Agerpres.

De la începutul intervenţiei ruse în Ucraina la 24 februarie, puterea rusă şi-a sporit considerabil controlul asupra informaţiilor difuzate pe internet, unul dintre ultimele spaţii de liberă exprimare din ţară.

Autorităţile ruse au restrâns vineri accesul la site-urile a patru media independente, printre care BBC şi Deutsche Welle, iar luni reţelele sociale americane Facebook şi Instagram au fost declarate „extremiste” de un tribunal din Moscova.

Accesul la Twitter a fost, de asemenea, restricţionat.

În plus, Roskomnadzor a acuzat săptămâna trecută gigantul american Google şi serviciul său video YouTube de activităţi „teroriste”, un prim pas către un posibil blocaj.

Autorităţile au introdus, totodată, două noi infracţiuni penale la începutul lui martie: una pentru difuzarea de informaţii care „discreditează” armata rusă şi cealaltă pentru difuzarea de informaţii „false” despre trupele ruse.

Această ultimă infracţiune prevede pedepse de până la 15 ani de închisoare şi îi îngrijorează în special pe opozanţii şi media independente care se tem de punerea sub acuzare pentru orice denunţare a ofensivei militare din Ucraina.

Gazduire Web Hosting Inregistrare Domenii

Share this:

(Visited 4 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

code