Economice

Putin „a renunţat” la Kiev şi se concentrează pe Donbas, afirmă şeful Pentagonului. G7 anunţă noi sancţiuni economice şi financiare contra Rusiei – Război Ucraina – ziua 44 LIVE TEXT

Război în Ucraina – ziua 43

UE propune 500 de milioane de euro în plus pentru a finanţa arme pentru Ucraina

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a propus creşterea cu 500 de milioane de euro a finanţării pentru furnizarea de arme Ucrainei, a anunţat joi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, exprimându-şi „sprijinul” pentru iniţiativă, notează AFP.

„Odată aprobată rapid (de statele membre), această propunere va ridica la 1,5 miliarde de euro ajutorul UE pentru Ucraina pentru material militar”, a scris pe Twitter responsabilul aflat în fruntea instituţiei care reuneşte liderii celor 27 de ţări ale Uniunii.

Propunerea a făcut obiectul unui acord joi la nivel de ambasador în cadrul Comitetului Politic şi de Securitate, a indicat o sursă diplomatică.

Până în prezent, cei 27 conveniseră asupra unui total de un miliard de euro pentru a furniza armament Kievului. „Poate părea mult, dar un miliard de euro este ceea ce îi plătim lui Putin în fiecare zi pentru energia pe care ne-o oferă”, a subliniat Josep Borrell miercuri.

Finanţarea provine din Facilitatea Europeană pentru Pace, un fond dotat cu 5 miliarde de euro creat şi completat de statele membre în afara bugetului comunitar.

Banii sunt folosiţi pentru rambursarea livrărilor de armament efectuate de statele membre din stocurile lor.

Joi, în cursul unei reuniuni NATO la Bruxelles, ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, le-a cerut aliaţilor să furnizeze ţării sale mai multe arme „acum” pentru a respinge ofensiva rusă.

„Fie ne ajutaţi acum, şi vorbesc de zile, nu săptămâni, fie ajutorul vostru va veni prea târziu”, a avertizat el.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a indicat că aliaţii sunt „conştienţi de urgenţă” şi a vorbit despre un „sprijin semnificativ” din partea lor, fără a dori „să fie prea precis în legătură cu armamentul care va fi furnizat”.

Putin „a renunţat” la Kiev şi se concentrează pe Donbas, afirmă şeful Pentagonului.

Vladimir Putin a „renunţat” să cucerească Kievul pentru a se concentra asupra zonelor separatiste din Donbas, iar finalul războiului din Ucraina „rămâne de văzut”, au declarat joi înalţi responsabili ai armatei americane, scrie AFP.

„Putin a crezut că poate prelua foarte repede controlul asupra Ucrainei, foarte repede controlul asupra capitalei. S-a înşelat”, a declarat secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, în cursul unei audieri în Congres, scrie Agerpres.

„Cred că Putin a renunţat la eforturile sale de a cuceri capitala şi în prezent se concentrează asupra sudului şi estului ţării”, a adăugat el în faţa Comisiei senatoriale pentru forţele armate.

Dar rezultatul războiului, care se anunţă lung, rămâne incert, a indicat, la rândul său, şeful de stat-major american, generalul Mark Milley.

„Va fi o treabă pe termen lung”, a spus el. „Există încă o bătălie importantă care urmează în sud-est, unde ruşii intenţionează să-şi adune forţele şi să continue asaltul. Aşa că rămâne de văzut cum se va termina totul”, a adăugat generalul Milley.

Ucraina a primit aproximativ 60.000 de sisteme antitanc de la Statele Unite şi aliaţii lor, iar armata ucraineană foloseşte mine antipersonal care îi obligă pe soldaţii ruşi să lupte în zone unde sunt cei mai vulnerabili, a notat şeful de stat-major în cadrul aceleiaşi audieri.

De asemenea, Occidentul le-a oferit ucrainenilor aproximativ 25.000 de sisteme antiaeriene de diferite tipuri care au împiedicat Rusia să preia controlul asupra spaţiului aerian ucrainean, a adăugat el.

El a subliniat că armata ucraineană cere acum tancuri şi artilerie pentru a putea respinge următoarea ofensivă rusă.

„Terenul (în sud-est) este diferit de cel din nord. Este mult mai deschis şi favorabil operaţiunilor cu blindate de ambele părţi”, a explicat generalul Milley. „Ar putea face faţă cu mai multe tancuri şi artilerie şi asta cer”, a continuat el.

Secretarul Apărării a părut să recunoască că Statele Unite au considerat, cel puţin la începutul conflictului, că Ucraina nu va putea recăpăta controlul asupra regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk, din Donbasul care este în prezent obiectivul declarat al Moscovei.

Întrebat insistent de senatorul republican Tom Cotton cu privire la informaţiile pe care serviciile militare americane le împărtăşesc cu ucrainenii, Lloyd Austin a recunoscut că nu au acoperit până în prezent regiunile separatiste.

„Le oferim informaţii pentru a desfăşura operaţiuni”, inclusiv în Donbas, a început el să spună.

Dar când Tom Cotton l-a întrebat în mod explicit dacă aceste informaţii se referă la zonele controlate din 2014 de separatiştii pro-ruşi, el a recunoscut că instrucţiunile date analiştilor militari până acum erau „neclare”.

„Vrem să ne asigurăm că este clar pentru forţele noastre”, a adăugat secretarul Apărării. „Acesta este obiectivul noilor instrucţiuni (care) pleacă în prezent”, a continuat el.

Serviciile americane de informaţii au anunţat războiul din Ucraina cu o exactitudine remarcabilă, dar nu au prevăzut rezistenţă înverşunată a ucrainenilor. Acestea se temeau că Kievul va cădea în 48 de ore şi că preşedintele Volodimir Zelenski va fi imediat demis pentru a fi înlocuit cu un regim pro-rus

G7 anunţă noi sancţiuni economice şi financiare contra Rusiei

Ţările membre ale G7 (principalele state industrializate ale lumii) au anunţat joi noi sancţiuni economice împotriva Rusiei, printre care interzicerea oricăror noi investiţii în sectoare esenţiale, ca reacţie la ”continuarea escaladării războiului” în Ucraina, relatează AFP.

”Interzicem noi investiţii în industrii cheie ale economiei ruse, inclusiv în energie”, indică ţările membre G7 într-un comunicat, care anunţă şi ”sancţiuni suplimentare contra sectorului apărării rus” şi împotriva ”elitelor şi apropiaţilor lor” care susţin războiul decis de preşedintele rus Vladimir Putin contra Ucrainei.

Interdicţiile asupra exporturilor anumitor bunuri şi sancţiunile contra băncilor companiilor publice ruse vor fi extinse, conform textului comunicatului.

De asemenea, G7 pledase joi dimineaţă pentru o suspendare a Rusiei din Consiliul drepturilor omului al ONU, ceea ce Adunarea Generală a ONU a decis ulterior, joi după-amiază.

Dintre cele 193 de ţări membre ale Adunării Generale, 24 au votat contra acestei suspendări – a doua din istoria ONU după excluderea Libiei în 2011 – iniţiate de Statele Unite.

Un număr de 58 de ţări s-au abţinut, dar abţinerile, o opţiune denunţată de Kiev, nu au fost luate în considerare la calcularea majorităţii necesare de două treimi.

Printre ţările care au votat împotrivă figurează China, care a denunţat un ”demers plin de ură”, punerea ”de gaz pe foc” şi un ”precedent periculos”.

Ucraina: 26 de cadavre descoperite sub dărâmăturile a două blocuri din apropierea Kievului (Parchet)

Echipele de salvare ucrainene au descoperit 26 de cadavre sub dărâmăturile a două blocuri bombardate la Borodianka, la nord-vest de Kiev, a anunţat joi procurorul general ucrainean Irina Venediktova, notează AFP.

Este „oraşul cel mai distrus din regiunea” capitalei, a subliniat ea pe Facebook.

„Numai de sub dărâmăturile a două blocuri bombardate, au fost extrase 26 de corpuri”, a spus Irina Venediktova, adăugând că „este greu de prezis câţi morţi sunt” în total la Borodianka.

„Doar populaţia civilă a fost vizată: nu există niciun sit militar” în această localitate recent preluată de forţele ucrainene după retragerea trupelor ruse din regiunea Kiev, a continuat procurorul general.

Descoperirile macabre se înmulţesc în mai multe oraşe mici din această zonă devastată de lupte.

Ucraina şi ţările occidentale au acuzat armata rusă de „crime de război” după ce descoperirea a zeci de cadavre, aparent ale unor civili frecvent ucişi prin împuşcare, au fost găsite pe străzile din Bucea, tot la nord-vest de Kiev.

Armata rusă a pătruns la 27 februarie – la trei zile după declanşarea invaziei Ucrainei – în Bucea, şi a rămas acolo timp de o lună.

Ucraina: Peste 100 de atacuri confirmate împotriva serviciilor de sănătate (OMS)

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a confirmat joi peste 100 de atacuri asupra serviciilor de sănătate din Ucraina şi a cerut acces umanitar la oraşul Mariupol, asediat de forţele ruse, notează AFP.

„Până în prezent, OMS a verificat 103 atacuri asupra serviciilor de sănătate, cu 73 de persoane ucise şi 51 rănite, printre care lucrători din domeniul sănătăţii şi pacienţi”, a declarat şeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-o conferinţă de presă, calificând acest bilanţ ca fiind „sumbru”.

Dintre atacurile confirmate, 89 au lovit unităţi sanitare şi majoritatea celorlalte servicii de transport, în special ambulanţe.

„Suntem revoltaţi de atacurile continue asupra serviciilor de sănătate”, a insistat şeful OMS, adăugând că acestea constituie „o încălcare a dreptului umanitar internaţional”.

Vorbind la o conferinţă de presă anterioară din Lviv, în vestul Ucrainei, directorul filialei europene a OMS, Hans Kluge, a deplâns că unele zone lovite rămân în afara accesului la ajutor sanitar.

„OMS a fost capabilă să livreze material permiţând salvarea de vieţi în multe zone lovite, dar este adevărat că unele rămân foarte dificile”, a recunoscut el.

„Consider că prioritatea, în mod clar, este Mariupol”, a spus el.

Armata rusă şi aliaţii săi separatişti asediază oraşul de săptămâni întregi şi se confruntă cu o rezistenţă ucraineană înverşunată.

Situaţia umanitară de acolo este catastrofală, potrivit ambelor părţi, iar oraşul în mare măsură în ruine, cu o mare îngrijorare privind soarta civililor din această localitate cu peste 400.000 de locuitori înainte de invazia rusă.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat miercuri Rusia că blochează accesul umanitar la Mariupol pentru a ascunde „miile” de victime.

Până în prezent, OMS „a reuşit să livreze 185 de tone de consumabile medicale în zonele cele mai lovite ale ţării, ajungând la jumătate de milion de persoane”, a informat Hans Kluge.

El a mai menţionat că „50% dintre farmaciile ucrainene sunt presupuse închise şi 1.000 de unităţi sanitare sunt în apropierea zonelor de conflict sau a zonelor de control modificate”.

Hans Kluge a subliniat, de asemenea, că atacurile asupra serviciilor de sănătate constituie o „încălcare clară a dreptului umanitar internaţional”, dar a adăugat că OMS nu a atribuit direct responsabilitatea pentru aceste atacuri, subliniind că „nu are mandat” pentru a face acest lucru.

Macron evocă ”cinismul” lui Putin şi un ”refuz explicit” legat de Mariupol

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a vorbit, joi, despre un dialog „ingrat” şi „cinismul la ordinea zilei cu ocazia fiecărei discuţii” cu omologul său rus, Vladimir Putin, afirmând că a primit „un refuz explicit” la o operaţiune umanitară la Mariupol, notează AFP.

„Acest rol de dialog cu preşedintele rus este ingrat, petrec ore întregi discutând. Cinismul este la ordinea zilei cu ocazia fiecărei discuţii, nu este niciodată ceva plăcut(…) Dar este datoria mea”, le-a răspuns el cititorilor jurnalului francez Le Parisien.

Şeful statului francez a adăugat că nu speră într-o „schimbare” în conflictul ruso-ucrainean înainte de „mijlocul lunii mai”, ţinând să adauge, totodată, că dialogul „va fi fost util în pregătirea păcii de mâine”.

De asemenea, el l-a acuzat pe premierul polonez, Mateusz Morawiecki, care l-a criticat pentru că a vorbit cu Vladimir Putin, că este „un antisemit de extremă-dreaptă, care interzice persoanele LGBT”.

Cu o zi înainte, Emmanuel Macron îl acuzase deja că „se amestecă în campania politică franceză”, subliniind apropierea lui de rivala sa de extremă-dreaptă la prezidenţiale, Marine Le Pen.

Declaraţiile preşedintelui Macron intervin într-un moment în care Moscova a taxat joi ca „absurde” declaraţiile purtătorului de cuvânt al guvernului francez, Gabriel Attal „cu privire la presupusa lipsă de aprobare a Rusiei pentru evacuarea civililor din Mariupol”.

„Partea rusă este pregătită să desfăşoare coridoare umanitare în orice direcţie cât mai curând posibil şi să asigure evacuarea în siguranţă a civililor”, a asigurat Ministerul Apărării de la Moscova.

Potrivit lui Emmanuel Macron, „puterea rusă alege oamenii care ies pentru a-i duce în Rusia”.

„Deci nu este o operaţiune umanitară. Franţa propune un coridor, cu Crucea Roşie Internaţională. Rusia îl refuză: asta o izolează diplomatic”, a adăugat el.

În opinia sa, „când Franţa propune o operaţiune umanitară la Mariupol şi există un refuz explicit din partea preşedintelui rus, cel puţin lucrurile sunt clare”.

Gabriel Attal a declarat joi, „în numele guvernului francez”, că „loviturile Rusiei împotriva spitalului de pediatrie din Mariupol (au fost) inumane şi laşe”.

Armata rusă şi aliaţii săi separatişti asediază Mariupol de săptămâni întregi şi se confruntă cu o rezistenţă ucraineană înverşunată.

Situaţia umanitară de acolo este catastrofală, potrivit ambelor părţi, iar oraşul este în mare parte în ruine.

Gazduire Web Hosting Inregistrare Domenii

Share this:

(Visited 3 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

code