Economice

Război în Ucraina – Rusia va folosi arma nucleară doar în cazul unei „ameninţări existenţiale”, spune purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Zelenski urmează să vorbească la summitul NATO de joi – LIVET TEXT ziua 28

ZIUA 28 – Război în Ucraina

 

Război în Ucraina – Rusia va folosi arma nucleară doar în cazul unei ”ameninţări existenţiale”, susţine purtătorul de cuvânt al Kremlinului

Moscova va utiliza arma nucleară în Ucraina doar în cazul unei „ameninţări existenţiale” împotriva Rusiei, a declarat marţi pentru CNN International purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de AFP.

„Avem o doctrină de securitate internă, este publică, puteţi citi acolo toate motivele pentru utilizarea armelor nucleare. Dacă este vorba despre o ameninţare existenţială pentru ţara noastră, atunci ele pot fi folosite în conformitate cu doctrina noastră”, a spus Dmitri Peskov.

Jurnalista Christiane Amanpour de la CNN International l-a întrebat pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului dacă este „încrezător” sau „convins” că preşedintele rus Vladimir Putin, de care este foarte apropiat, nu va folosi arme nucleare în Ucraina, scrie Agerpres.

Armata rusă întâmpină o rezistenţă neaşteptată din partea forţelor de securitate ucrainene de la începutul războiului lansat la 24 februarie.

Potrivit Pentagonului, armata ucraineană, care păstrează controlul asupra marilor centre urbane, a fost în situaţia în ultimele zile să efectueze câteva contraofensive care i-au permis, în special în sud, să recâştige teren în dauna trupelor ruse.

Experţii militari consideră că armata rusă suferă de probleme logistice şi de comunicare, mai scrie AFP.

Zelenski l-a invitat pe papa Francisc să fie mediator între Ucraina şi Rusia

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-a invitat marţi pe papa Francisc să joace rolul de mediator în negocierile dintre Kiev şi Moscova, care la sfârşitul lui februarie a declanşat un război împotriva Ucrainei, transmite AFP.

„Am aprecia rolul de mediator al Sfântului Scaun pentru a pune capăt suferinţei umane” în Ucraina, a scris Volodimir Zelenski pe Twitter după o discuţie telefonică cu papa, în timp ce Kremlinul apreciase cu puţin înainte că discuţiile în curs cu Kievul nu sunt suficient de „substanţiale”, scrie Agerpres.

Preşedintele ucrainean a mai declarat că l-a informat pe „Sanctitatea Sa despre situaţia umanitară dificilă şi blocarea coridoarelor umanitare de către trupele ruse”, mulţumindu-i totodată pentru „rugăciunile sale pentru Ucraina şi pace”.

Volodimir Zelesnki i-a „cerut (Sfântului Părinte) să vină în ţara noastră în acest moment foarte important”, a adăugat el într-un videoclip difuzat în cursul nopţii de marţi spre miercuri. „Şi cred că putem organiza această vizită importantă care aduce un sprijin semnificativ fiecăruia dintre noi, fiecărui ucrainean”, a mai spus şeful statului.

De la începutul ofensivei ruse care a făcut mii de morţi în special în rândul civililor din Ucraina, Papa Francisc şi-a înmulţit apelurile la pace.

În timpul unei rugăciuni publice din 16 martie, el i-a cerut lui Dumnezeu iertare în numele oamenilor care „continuă să bea sângele morţilor sfâşiaţi de arme”.

Ţară majoritar ortodoxă, Ucraina are o mare minoritate greco-catolică ataşată Vaticanului, care este concentrată în vestul ţării.

A treia biserică ca mărime din Ucraina, această confesiune catolică de rit oriental revendică aproximativ 5,5 milioane de credincioşi în fosta republică sovietică având în jur de 40 de milioane de locuitori înainte de război.

Aproape 9% dintre ucraineni au declarat că aparţin acestei biserici, faţă de 58% pentru Biserica Ortodoxă independentă şi 25% pentru cea dependentă de Patriarhia Moscovei, potrivit unui sondaj din 2021.

Macron a vorbit din nou cu Putin, cerând încă o dată încetarea focului

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a discutat la telefon din nou timp de o oră, marţi, cu Vladimir Putin, a anunţat Palatul Elysée, fără un acord pentru încetarea focului cerut de preşedintele francez, notează AFP.

Pentru a opta convorbire telefonică cu liderul rus de la începutul invaziei Ucrainei la 24 februarie, „nu există un acord, dar preşedintele (Macron) rămâne convins de necesitatea de a-şi continua eforturile”, a explicat preşedinţia franceză, scrie Agerpres.

„Nu există altă cale de ieşire decât o încetare a focului şi negocieri de bună-credinţă ale Rusiei cu Ucraina. Preşedintele Franţei este alături de Ucraina”, a adăugat Palatul Elysée.

Kremlinul s-a mulţumit să indice că această discuţie a avut loc „la iniţiativa părţii franceze” şi s-a concentrat pe „situaţia din Ucraina, inclusiv negocierile în curs” între reprezentanţii ruşi şi ucraineni.

Cu ocazia discuţiei anterioare, la 18 martie, preşedintele francez şi-a exprimat „îngrijorarea extremă” cu privire la situaţia din Mariupol, bombardat de armata rusă, şi a cerut „ridicarea asediului”.

Tot marţi, într-un video difuzat în cadrul primului Forum umanitar european desfăşurat la Bruxelles, Emmanuel Macron a denunţat în plus utilizarea de către Rusia „a unor arme explozive în zone dens populate”, estimând că „totul, în agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, este inacceptabil”.

Şeful statului francez i-a telefonat din nou marţi omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, pe care l-a sunat regulat de la 24 februarie pentru a-l asigura de sprijinul său.

Preşedintele ucrainean, care îl cheamă pe Vladimir Putin la negocieri directe, trebuie să intervină video miercuri, la orele 15.00, în faţa deputaţilor şi senatorilor francezi pentru a le cere sprijinul, după ce a făcut acelaşi lucru în ultimele zile în faţa parlamentarilor italieni, americani, canadieni, britanici, germani şi israelieni. De asemenea, el a cerut luni UE să oprească orice comerţ cu Rusia, reaminteşte AFP.

NATO: Zelenski urmează să vorbească la summitul de joi

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, urmează să se adreseze prin videoconferinţă liderilor ţărilor din NATO care se reunesc joi la Bruxelles pentru un summit extraordinar dedicat invadării Ucrainei de către Rusia, a făcut cunoscut marţi Alianţa Nord-Atlantică, notează AFP.

„Preşedintele Zelenski este invitat să se adreseze la summitul NATO prin legătură video. Aceasta va fi ocazia pentru liderii ţărilor aliate să îl audă vorbind în direct despre situaţia catastrofală în care se află poporul ucrainean din cauza agresiunii Rusiei”, a indicat un responsabil NATO într-un comunicat.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui ucrainean, Serghei Nikiforov, citat de agenţia Interfax-Ucraina, a indicat că Volodimir Zelenski va „participa activ” la summit, „minim” cu un discurs şi „maxim” prin „participare deplină, bineînţeles într-un format video”, scrie Agerpres.

Liderul ucrainean va cere ajutor pentru a pune capăt invaziei ruse, potrivit purtătorului său de cuvânt. „Se poate face în mai multe moduri. Interzicerea spaţiului aerian, furnizarea Ucrainei a unor mijloace puternice de apărare aeriană şi aviaţie”, a spus el. În schimb, „nu vor fi discutate noi formule de securitate” pentru Ucraina, a subliniat purtătorul de cuvânt.

Volodimir Zelenski a declarat la 15 martie că trebuie „recunoscut” că Ucraina nu poate adera la NATO, în timp ce această problemă a fost unul din motivele invocate de Rusia pentru a justifica invadarea ţării.

„Aliaţii ajută Ucraina să facă respectat dreptul său fundamental de a se apăra, furnizându-i o cantitate importantă de echipamente militare esenţiale”, a amintit responsabilul NATO.

„În cursul summitului, aliaţii şi Ucraina vor lua în considerare ce pot face aliaţii pentru a-şi întări sprijinul (lor) pentru Ucraina”, a adăugat el.

Acest summit extraordinar al NATO a fost convocat de secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, pentru joi, ziua în care la Bruxelles au loc şi un summit G7 şi un summit al Uniunii Europene.

Preşedintele american, Joe Biden, care va participa la aceste trei summit-uri, a făcut cunoscut că Occidentul va anunţa „noi sancţiuni împotriva Rusiei şi le va întări” pe cele care există deja.

Macron denunţă utilizarea de către Rusia a unor ‘arme explozive’ în zone dens populate din Ucraina

Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat marţi utilizarea de către Rusia „a unor arme explozive în zone dens populate”, estimând că „totul, în agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, este inacceptabil”, relatează AFP.

„Dreptul internaţional este batjocorit, infrastructurile civile sunt bombardate, arme explozive sunt utilizate în zone dens populate şi lucrătorii umanitari sunt luaţi drept ţinte”, a declarat preşedintele francez într-un video difuzat în cadrul primului Forum umanitar european, care a început luni la Bruxelles, scrie Agerpres.

„Dreptul internaţional este această linie care separă barbaria de umanitatea noastră comună”, a adăugat el.

„Dreptul de război nu este opţional. Protecţia civililor şi infrastructurilor civile nu este negociabilă. Cei care trădează aceste reguli vor trebui să dea socoteală în faţa justiţiei internaţionale”, a mai spus Macron.

El a reamintit sesizarea Curţii Penale Internaţionale pe 2 martie de către 39 de state, între care toate statele UE, „un demers inedit în istoria diplomatică, pe măsura gravităţii situaţiei”.

În Ucraina „este urgent să fie garantată furnizarea fără obstacole a ajutorului european destinat populaţiei”, a adăugat şeful de stat francez.

El a anunţat, de altfel, că pentru a lupta împotriva crizei alimentare mondiale pe care războiul riscă să o declanşeze va propune la summitul UE de joi şi vineri „o iniţiativă de solidaritate internaţională pentru securitatea alimentară” a ţărilor cele mai dependente de Ucraina şi Rusia.

„Europa îşi va mobiliza partenerii din G7 şi nu numai”, a precizat el.

Opoziţia belarusă cere sancţiuni împotriva lui Lukaşenko

Opozantul belarus Pavel Latuşko a cerut miercuri sancţiuni împotriva Belarusului la fel de dure precum cele vizând Rusia şi proceduri judiciare împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, „complice” al lui Vladimir Putin în invadarea Ucrainei, transmite AFP.

Preşedintele rus „Putin a fost condamnat pe bună dreptate în întreaga lume. Dar Lukaşenko merită un oprobriu mult mai generalizat decât a avut până în prezent”, a scris Pavel Latuşko în săptămânalul britanic The New European.

Acest fost ministru al culturii, care locuieşte în exil la Varşovia după demiterea sa pentru că a lansat un apel public la noi alegeri în Belarus în 2020, a considerat că preşedintele belarus este „complice” la războiul din Ucraina, permiţând Rusiei să-i folosească teritoriul pentru invazie.

„Poate fi pionul lui Putin, un lider păpuşă într-un stat marionetă, dar este şi un actor major în această situaţie oribilă şi este timpul ca Occidentul să-şi dea seama de acest lucru şi să acţioneze în consecinţă”, a continuat el, cerând ca Belarusului să-i fie aplicate „aceleaşi sancţiuni” ca şi cele care vizează interesele ruse.

În caz contrar, ţările occidentale vor lăsa „o portiţă uriaşă”, a avertizat el, permiţând ocolirea sancţiunilor prin intermediul Belarusului „unde ruşii au încă acces la mărcile occidentale”.

Belarusul a fost ţintit de sancţiuni, în principal din cauza rolului său în atacul asupra Ucrainei, care sunt mai puţin extinse decât cele care vizează Rusia.

Londra a sancţionat mai mulţi înalţi responsabili militari şi companii din ţară, iar Washingtonul i-a interzis lui Aleksandr Lukaşenko intrarea în Statele Unite, ca şi soţiei şi celor trei copii ai săi.

Pavel Latuşko a mai deplâns „inacţiunea” Occidentului după arestarea jurnalistului de opoziţie Roman Protasevici, în urma interceptării zborului Ryanair în care se afla de către un avion de vânătoare belarus în mai 2021 sau când Minskul a fost acuzat că a organizat un aflux de migranţi la frontierele Uniunii Europene.

„Lukaşenko trebuie tradus în justiţie” în faţa Curţii Penale Internaţionale, a mai pledat el.

Gazduire Web Hosting Inregistrare Domenii

Share this:

(Visited 4 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

code