Economice

Război Ucraina – Separatiştii pro-ruşi au preluat controlul clădirilor guvernamentale din Rubijne. Mariupol, ţinta a 50-100 de atacuri pe zi – LIVE TEXT ziua 23

ZIUA 22 – Război în Ucraina

Separatiştii pro-ruşi au preluat controlul clădirilor guvernamentale din Rubijne, Ucraina

Rebelii pro-ruşi din regiunea separatistă Lugansk afirmă că au preluat controlul clădirilor guvernamentale din Rubijne, anunţă CNN citat de News.ro.

Lugansk este, alături de Doneţk, una dintre cerle două regiuni separatiste susţinute de Rusia. Ambele sunt împărţite în zone controlate de Ucraina şi de separatiştii pro-Moscova.

În înregistrări video postate joi pe canalul oficial al Miliţiei Populare din Republica Populară Lugansk, un soldat în uniformă afirmă: „Ne aflăm lângă administraţia oraşului Rubijne. Steagul Republicii Populare Lugansk flutură acum acolo. Aceasta înseamnă, pentru locuitori, că dacă războiul încă nu s-a încheiat, atunci este în stadiul final”.

Într-o altă înregistrare video, soldatul poate fi văzut stând în biroul primarului din Rubijne, pentru ca apoi să fie filmat în timp ce pune staegul Republicii Populare Lugansk pe clădirea guvernamentală.

După ce este auzită o explozie, el afirmă: „Sunt mai multe bombardamente, din partea ucraineană”.

Oraşul Mariupol, ţinta a 50-100 de atacuri zilnic, afirmă autorităţile locale

Mariupol este lovit în fiecare zi de 50 până la 100 de proiectile de artilerie, potrivit consiliului local al oraşului ucrainean aflat sub asediu, scrie CNN citat de News.ro.

„Oraşul se află sub blocadă de 16 zile şi peste 350.000 de locuitori din Mariupol continuă să se ascundă în adăposturi şi subsoluri de bombardamentele continue ale forţelor de ocupaţie ruse”, se arată într-o declaraţie a consiliului local.

Astfel, „aproximativ 80% dintre locuinţe au fost lovite, din care aproape 30% nu mai pot fi restaurate”.

Declaraţia a fost emisă joi seara şi arăta că informaţii despre victimele din atacul asupra teatrului folosit ca adăpost sunt în curs de clarificare.

Rusia nu face un ”efort semnificativ” în discuţiile cu Ucraina (Blinken)

SUA şi-au exprimat joi scepticismul faţă de discuţiile aflate în desfăşurare între Ucraina şi Rusia pentru a pune capăt războiului, apreciind că Moscova nu a reuşit până acum să demonstreze un ”efort semnificativ” în plan diplomatic, relatează AFP.

”Pe de o parte, salutăm Ucraina pentru că a rămas la masa negocierilor în timp ce aceasta este bombardată în orice moment şi, pe de altă parte, nu am văzut niciun efort semnificativ din partea Rusiei de a pune capăt, prin diplomaţie, războiului pe care îl duce”, a spus şeful diplomaţiei americane Antony Blinken în faţa presei, scrie Agerpres.

Secretarul de stat al SUA a afirmat, de asemenea, că este de acord cu preşedintele Joe Biden în legătură cu faptul că au fost comise crime de război în Ucraina, adăugând că experţi americani sunt în proces de documentare şi evaluare a unor potenţiale crime de război în această ţară.

Statele Unite avertizează China împotriva oricărui ajutor acordat Rusiei

Statele Unite au făcut cunoscut joi că China s-ar expune la represalii dacă „ar sprijini agresiunea rusă” împotriva Ucrainei, un avertisment lansat cu câteva ore înainte de discuţia telefonică dintre Joe Biden şi Xi Jinping, comentează AFP.

„Suntem îngrijoraţi de faptul că ei intenţionează să asiste direct Rusia cu echipament militar care ar fi folosit în Ucraina. Preşedintele Biden va vorbi (vineri) cu preşedintele Xi şi îi va spune clar că China va fi responsabilă pentru orice act care vizează sprijinirea agresiunii ruse şi că nu vom ezita să îi impunem costuri”, a declarat joi şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, scrie Agerpres.

„Vedem cu îngrijorare că China se gândeşte să ofere Rusiei asistenţă militară directă”, a adăugat el.

Este avertismentul cel mai clar lansat Chinei de Statele Unite de la începutul invaziei Ucrainei şi intervine cu doar câteva ore înainte de o convorbire între preşedinţii american şi chinez, programată vineri, la 09.00 ora Washingtonului (13.00 GMT).

Discuţia, a patra dintre cei doi lideri de când Joe Biden este preşedinte, urmăreşte „să menţină deschise canalele de comunicare între Statele Unite şi Republica Populară Chineză”, a declarat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a executivului american, Jen Psaki.

Aceasta este o preocupare constantă a preşedintelui american, pentru care Statele Unite şi China sunt cu siguranţă destinate să se angajeze într-o competiţie nemiloasă, dar menţinând un dialog suficient pentru ca această confruntare să nu fie o sursă de haos la nivel internaţional, scrie Agerpres.

Cei doi lideri vor discuta despre această „concurenţă” între Washington şi Beijing, „precum şi despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi despre alte probleme de interes comun”, a precizat Jen Psaki.

Prin urmare, Statele Unite au ridicat tonul şi mai mult, considerând deja „profund îngrijorătoare” poziţia de „aliniere a Chinei cu Rusia” în faţa războiului din Ucraina, după o recentă întâlnire foarte lungă la Roma între consilierul pentru securitate naţională american, Jake Sullivan, şi Yang Jiechi, cel mai înalt responsabil al diplomaţiei Partidului Comunist Chinez.

De la începutul invaziei ruse la 24 februarie, regimul comunist chinez, acordând prioritate relaţiei cu Moscova şi împărtăşind ostilitatea profundă a Rusiei faţă de Statele Unite, s-a abţinut să ceară preşedintelui rus Vladimir Putin să-şi retragă trupele din Ucraina.

Dar „prietenia fără margini” mărturisită de Beijing şi Moscova este pusă la încercare de războiul din Ucraina, regimul preşedintelui Xi Jinping părând să fi fost surprins de rezistenţa ucraineană la ofensiva rusă şi de vigoarea sancţiunilor occidentale.

Dincolo de problema posibilei asistenţe militare pentru Rusia, Washingtonul nu vrea ca China să ajute Moscova în atenuarea impactului acestor sancţiuni de o asprime fără precedent, care ar trebui să sufoce financiar şi economic regimul lui Vladimir Putin.

„Prioritatea preşedintelui Biden (în timpul discuţiei) va fi să ceară Chinei să nu dea Rusiei mijloacele de a compensa sancţiunile internaţionale şi să nu trimită echipamente pentru maşina de război rusească din Ucraina”, a declarat pentru AFP Ryan Hass, expert pe lângă institutul de cercetare Brookings şi fost consilier pentru China al preşedintelui Barack Obama.

La rândul său, Xi Jinping „trebuie să arbitreze între diverse priorităţi. El acordă o mare importanţă parteneriatului cu Rusia, dar nu vrea să submineze relaţiile cu Occidentul”, de care China depinde „pentru accesul la anumite tehnologii avansate”, a subliniat el.

„Interesele Chinei şi Rusiei nu sunt aliniate. Putin vrea să dinamiteze sistemul internaţional, în timp ce preşedintele Xi se vede arhitectul unei noi ordini internaţionale”, a adăugat expertul.

Zelenski: Îi avertizez pe toţi cei care vor încerca să se alăture ocupanţilor teritoriului nostru ucrainean

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că există informaţii conform cărora Armata Rusiei caută mercenari pentru a fi trimişi în război, declarând că „asta nu îi va ajuta”. „(…) îi avertizez pe toţi cei care vor încerca să se alăture ocupanţilor teritoriului nostru ucrainean. Aceasta va fi cea mai proastă decizie a vieţii voastre. O viaţă lungă este mai bună decât banii care vă sunt oferiţi pentru una scurtă”, a transmis el, conform News.ro.

Război Ucraina – Prim vot în Congresul SUA pentru revocarea statutului comercial al Rusiei

Camera Reprezentanţilor SUA a votat joi pentru a revoca statutul comercial al Rusiei şi Belarusului ca răspuns la invadarea Ucrainei, deschizând calea pentru tarifelor vamale punitive, notează AFP.

În coordonare cu aliaţii săi europeni, preşedintele american, Joe Biden, a anunţat această măsură vinerea trecută cu scopul de „a izola şi mai mult Rusia pe scena mondială”, însă această nouă sancţiune urmează să fie validată în Congres, scrie Agerpres.

Camera Reprezentanţilor a făcut un prim pas în acest sens cu un vot joi după-amiază, validat de marea majoritate a aleşilor.

În prezent, este de resortul Senatului să pună capăt relaţiilor comerciale normale cu Rusia şi Belarus. Ar urma să fie o formalitate: democraţii şi republicanii din această cameră şi-au manifestat deja sprijinul pentru măsura în cauză.

Lipsind Rusia de „clauza naţiunii celei mai favorizate”, un principiu al reciprocităţii care stă la baza liberului schimb, Occidentul o elimină de facto din jocul mondial al liberului schimb şi îşi acordă dreptul de a impozita puternic importurile de produse ruseşti.

În ceea ce priveşte Statele Unite, doar alte două ţări sunt excluse în prezent din acest principiu al reciprocităţii care stă la baza majorităţii relaţiilor comerciale internaţionale: Cuba şi Coreea de Nord.

Anul trecut, Statele Unite au importat produse ruseşti în valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari – dintre care petrol brut în valoare de 17,5 miliarde de dolari, o marfă asupra căreia Washington a impus recent un embargo total.

Proiectul de lege a Congresului cere, de asemenea, Statelor Unite să lanseze un apel la suspendarea Rusiei din Organizaţia Mondială a Comerţului.

Toate acestea se adaugă celor câteva serii de măsuri occidentale adoptate în ultimele săptămâni, destinate să taie treptat legăturile economice şi financiare ale ţării conduse de Vladimir Putin cu restul lumii.

ONU: Rusia, din lipsă de aliaţi, renunţă la un vot asupra unei rezoluţii privind Ucraina (diplomaţi)

Rusia a renunţat să ţină vineri un vot în Consiliul de Securitate al ONU asupra unei rezoluţii legate de războiul din Ucraina, din cauza lipsei de sprijin din partea celor mai apropiaţi aliaţi ai săi, au indicat pentru AFP surse diplomatice.

„Au făcut apel la iniţierea în comun” a textului lor, despre care au afirmat că se concentrează pe probleme umanitare, „dar nu au primit niciun semnal pozitiv”, a declarat un ambasador sub acoperirea anonimatului, lăsând să se înţeleagă că nici China, nici India nu susţin controversata iniţiativă rusă şi nu ar vota în favoarea acesteia, scrie Agerpres.

Rusia a confirmat joi renunţarea, în cursul unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate pe care Occidentul a solicitat-o.

„Am decis să nu cerem supunerea la vot” a acestei rezoluţii vineri, a declarat în Consiliul de Securitate ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, fără să se uite la omologii săi, cu ochii aţintiţi asupra textului său.

Anterior, Rusia a fost admonestată de mai mulţi membri ai Consiliului de Securitate din cauza iniţiativei sale pentru un text umanitar „condamnând atacurile asupra civililor” şi reclamând protecţia civililor pentru a garanta plecarea acestora din oraşele ucrainene.

Este „cea mai mare ipocrizie, de mărimea Rusiei”, şi „ar trebui să figureze în Guinness World Records”, a afirmat ambasadorul albanez, Ferit Hoxha. Războiul a făcut „trei milioane de refugiaţi în trei săptămâni”, adică echivalentul populaţiei întregii Albanii, a subliniat el.

Omoloaga sa britanică, Barbara Woodward, a denunţat o iniţiativă „perversă”. Ce „joc cinic în faţa suferinţei umane extreme”, s-a revoltat diplomata, mai scrie AFP.

Gazduire Web Hosting Inregistrare Domenii

Share this:

(Visited 5 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

code