Economice

SUA: Forţele ruse de lângă Kiev s-au repoziţionat, nu s-au retras. Există „semnale pozitive” după negocierile din Turcia, dar situaţia nu e mai uşoară, spune Zelenski. LIVE TEXT Război Ucraina – ziua 35

ZIUA 35 – Război în Ucraina

 

SUA: Forţele ruse de lângă Kiev s-au repoziţionat, nu s-au retras

Forţele ruse din jurul Kievului au început o „repoziţionare”, „nu o retragere reală”, şi ar putea pregăti o „ofensivă majoră” în altă parte în Ucraina, a afirmat marţi purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, John Kirby, notează AFP.

„Putem confirma că am văzut un număr mic” de trupe „începând să se repoziţioneze” părăsind împrejurimile capitalei „în principal spre nord”, a spus el în faţa presei. Dar „trebuie să fim pregătiţi să vedem o ofensivă majoră împotriva altor zone ale Ucrainei” şi „asta nu înseamnă că ameninţarea împotriva Kievului s-a încheiat”, a avertizat purtătorul de cuvânt, scrie Agerpres.

„Marea majoritate a forţelor pe care le-au masat lângă Kiev sunt încă acolo”, a precizat John Kirby. „Este o repoziţionare, şi nu o retragere reală”, a continuat el.

În opinia sa, „Rusia nu a reuşit să-şi îndeplinească obiectivul care era să cucerească Kievul, nu şi-a îndeplinit obiectivul care era să preia controlul Ucrainei, dar încă poate provoca violenţe masive în ţară, inclusiv la Kiev”.

„Trebuie să fim lucizi cu privire la realitatea a ceea ce se întâmplă pe teren şi nimeni nu ar trebui să fie păcălit de anunţurile Rusiei”, a declarat Kate Bedingfield, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe.

Moscova a promis marţi că îşi va reduce „radical” activitatea militară în direcţia Kiev şi Cernihov în Ucraina, după discuţii „substanţiale” ruso-ucrainene la Istanbul.

Ruşii au spus în ultimele zile că vor să se concentreze pe „obiectivul lor principal: eliberarea Donbas”, în estul Ucrainei.

„Chiar înainte ca ruşii să spună că vor să se concentreze asupra Donbas şi estului, i-am văzut accelerând în aceste regiuni, cu operaţiuni mai agresive, campanii mai active împotriva oraşelor şi satelor din Donbas, şi asta continuă în prezent”, a explicat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

Convorbirile Ucraina-Rusia: Semnale „pozitive”, afirmă preşedintele Zelenski

Semnalele venind din discuţiile ruso-ucrainene de marti din Turcia sunt „pozitive”, dar Ucraina nu „intenţionează să-şi relaxeze” eforturile militare, a declarat presedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, notează AFP citat de Agerpres.

„Putem spune că semnalele pe care le auzim în cadrul negocierilor sunt pozitive, dar nu ne fac să uităm exploziile sau obuzele ruse”, a spus el într-un mesaj video postat pe Telegram.

Dar „nu vedem niciun motiv să credem cuvintele rostite de diverşii reprezentanţi ai unui stat (Rusia) care continuă să lupte cu intenţia de a ne distruge”, a temperat imediat Volodimir Zelenski.

„Situaţia nu a devenit mai uşoară, amploarea provocărilor nu s-a diminuat, armata rusă are încă un potenţial important pentru a continua atacurile împotriva statului nostru”, a adăugat el.

În acest context, „nu este de aşteptat ca negocierile (între Kiev şi Moscova) să conducă la ridicarea sancţiunilor împotriva Federaţiei Ruse. Această problemă poate fi luată în considerare doar odată ce războiul s-a terminat şi ne-am recuperat ceea ce este al nostru”, a avertizat preşedintele ucrainean.

După trei ore de discuţii la Istanbul, şeful delegaţiei ruse şi reprezentant al Kremlinului, Vladimir Medinski, a raportat „discuţii substanţiale” şi a asigurat că propunerile „clare” ale Kievului pentru un acord vor fi „studiate în scurt timp şi prezentate preşedintelui” Vladimir Putin.

Anunţuri întâmpinate, însă, cu circumspecţie de liderii occidentali care spun, de asemenea, că vor să judece Moscova mai degrabă după acţiunile sale decât după aceste cuvinte.

12 morţi şi 33 de răniţi în atacul rus de la Mikolaiv, Ucraina  – servicii de salvare

Douăsprezece persoane şi-au pierdut viaţa şi cel puţin 33 au fost rănite, marţi, într-o lovitură rusă care a distrus parţial clădirea administraţiei regionale din Mikolaiv, în sudul Ucrainei, potrivit unui nou bilanţ anunţat de serviciile ucrainene de salvare, notează AFP.

„Potrivit anchetei (…), forţele armate ruse au lansat un atac cu rachetă” împotriva acestei clădiri, a explicat, la rândul său, serviciul de presă al procurorului general Irina Venediktova, scrie Agerpres.

Niciun obiectiv militar nu a fost vizat, „locuitorii din Mikolaiv nu reprezentau nicio ameninţare pentru Rusia. Şi, în ciuda acestui fapt, ca toţi ucrainenii, au devenit ţinta trupelor ruse”, afirmase preşedintele Volodimir Zelenski cu câteva ore mai devreme, într-un discurs în faţa Parlamentului danez.

El a oferit un bilanţ cu şapte morţi şi 22 de răniţi care a crescut ulterior la nouă morţi şi 28 de răniţi.

După câteva zile de repaos, atacul rus a surprins marţi dimineaţă populaţia din acest oraş cu jumătate de milion de locuitori pe timp de pace şi care controlează drumul spre Odesa, cel mai mare port ucrainean, în sud-vest.

Linia frontului în regiune s-a deplasat recent spre sud-est de Mikolaiv, în jurul Herson, singurul oraş important asupra căruia Rusia a revendicat controlul total de la începutul invaziei la 24 februarie, în prezent vizat de o contraofensivă ucraineană.

Ucraina: Primul Consiliu de Miniştri public de la izbucnirea războiului

Pentru prima dată de la declanşarea invaziei ruse, Consiliul de Miniştri din Ucraina s-a desfăşurat public marţi, a anunţat premierul Denis Şmigal, potrivit AFP.

„Astăzi, pentru prima dată de la începutul războiului, guvernul a avut o reuniune publică”, a precizat prim-ministrul pe Telegram.

„Majoritatea colegilor noştri miniştri lucrează la Kiev. Ceilalţi sunt în misiune în diferite regiuni”, a adăugat el, fără a face alte precizări, scrie Agerpres.

„Ţara se întoarce la muncă”, a încheiat el.

Alte reuniuni între membri ai guvernului vor avea loc „din când în când” pentru ca „oamenii să vadă că noi acţionăm zilnic pentru a ne apropia victoria împreună”, se mai poate citi pe site-ul guvernului ucrainean.

La fel ca înainte de izbucnirea războiului la 24 februarie, Consiliul de Miniştri a fost deschis pentru media acreditate, iar lucrările sale au putut fi urmărite pe internet.

ONU: Rusia acuzată că a provocat o ”criză alimentară mondială”

În faţa Consiliului de Securitate al ONU, Rusia a fost acuzată marţi că a provocat o „criză alimentară mondială” şi că a generat riscul apariţiei „foametei” prin declanşarea unui război împotriva Ucrainei, „grânarul Europei”, notează AFP.

Preşedintele rus „Vladimir Putin a început acest război. El a creat această criză alimentară globală. Şi el este cel care o poate opri”, a declarat numărul doi al diplomaţiei americane, Wendy Sherman, în cursul unei şedinţe a Consiliului de Securitate consacrată situaţiei umanitare din Ucraina, scrie Agerpres.

Pentru secretarul de stat adjunct, „Rusia şi preşedintele Putin poartă, singuri, responsabilitatea pentru că au declanşat războiul împotriva Ucrainei şi pentru consecinţele acestui război asupra securităţii alimentare mondiale”.

Ambasadorul Franţei la ONU, Nicolas de Riviere, a susţinut acuzaţia: „Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei creşte riscul de foamete în întreaga lume. Oamenii din ţările în curs de dezvoltare sunt primii afectaţi”.

Şi, a afirmat diplomatul francez, „Rusia va încerca cu siguranţă să ne facă să credem că sancţiunile adoptate împotriva ei sunt cele care dezechilibrează securitatea alimentară globală”.

De fapt, a replicat omologul său rus, Vasili Nebenzia, „motivele reale ale gravelor turbulenţe de pe pieţele alimentare mondiale nu se datorează în niciun caz acţiunilor Rusiei, ci mai degrabă isteriei necontrolate a sancţiunilor occidentale împotriva” Moscovei.

Cu toate acestea, a avertizat secretarul general adjunct al ONU pentru afaceri umanitare, Joyce Msuya, conflictul din Ucraina „ameninţă să înrăutăţească lucrurile pentru cele mai mari crize umanitare din lume, precum în Afganistan, Yemen şi în Cornul Africii”.

„Aceste ţări luptă deja împotriva insecurităţii alimentare, fragilităţii economiilor lor, creşterii preţurilor la alimente, carburanţi şi îngrăşăminte care vor afecta grav anotimpurile actuale şi viitoare”, a avertizat diplomata din Tanzania.

Directorul Programului Alimentar Mondial (WFP), David Beasley, şi Wendy Sherman au amintit că Ucraina şi Rusia sunt „producători importanţi” de cereale, reprezentând „30% din exporturile mondiale de grâu, 20% din porumbul mondial şi 75% din uleiul de floarea soarelui”.

Aproximativ „50% din cerealele pe care le cumpărăm provin din Ucraina şi hrăneam 125 de milioane de oameni” înainte de război, a ţinut să adauge David Beasley, avertizând împotriva impactului „devastator” pe care criza îl va avea asupra operaţiunilor WFP.

Vineri, cei 27 de membri ai Uniunii Europene au anunţat o iniţiativă pentru a atenua penuria alimentară cauzată de război. UE şi Statele Unite doresc un angajament multilateral împotriva restricţiilor la exportul de materii prime agricole.

Penurii de cereale susceptibile să provoace revolte alimentare sunt temute în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Egiptul, Turcia, Bangladeshul sau Nigeria, ţări foarte populate, sunt principalii importatori de cereale din Rusia şi Ucraina, mai scrie AFP.

Biden dă asigurări că regiunea Asia-Pacific rămâne strategică, în ciuda războiului din Ucraina

Preşedintele american Joe Biden a dat asigurări marţi că regiunea Asia-Pacific rămâne strategică pentru SUA în faţa ambiţiilor Chinei, în ciuda crizei provocate de invadarea Ucrainei de către Rusia, potrivit AFP.

„Chiar dacă răspundem la criza din Europa, guvernul meu sprijină ferm o punere în aplicare rapidă a strategiei indo-pacifice”, a afirmat Macron primindu-l la Casa Albă pe premierul singaporez Lee Hsien Loong, scrie Agerpres.

SUA vor să se asigure că regiunea rămâne „liberă şi deschisă”, a spus el, cu referire la China care vrea, conform Washingtonului, să controleze rutele comerciale internaţionale.

Lee a făcut apel la întărirea legăturilor dintre SUA şi Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), afirmând că acest lucru „ar ajuta SUA să fie prezente în regiunea Asia-Pacific, să aprofundeze relaţiile cu numeroşii lor prieteni şi să îşi consolideze interesele strategice în regiune”.

Singaporeze, pol comercial regional care îşi doreşte menţinerea unor relaţii bune atât cu Beijingul, cât şi cu Washingtonul, vrea să „aprofundeze”, „bineînţeles”, „relaţiile cu China, dar şi cu alte ţări”, a subliniat premierul acestui oraş-stat.

Administraţia Biden consideră regiunea Asia-Pacific dreptul centrul politicii sale externe şi de apărare pentru a contracara expansiunea Chinei

Gazduire Web Hosting Inregistrare Domenii

Share this:

(Visited 4 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

code