Economice

ZIUA 13 – război în Ucraina -Rusia a bombardat o zonă din Harkov în care se afla o instalaţie de cercetare nucleară – LIVE TEXT

Obuze de artilerie au avariat o instalaţie de cercetare nucleară din Harkov, Ucraina

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AEIA) a declarat luni că a primit informaţii conform cărora obuze de artilerie au avariat o instalaţie de cercetare nucleară din Harkov, al doilea oraş al Ucrainei, fără „consecinţe radiologice”, informează marţi AFP.

Potrivit agenţiei ONU cu sediul în Viena, autorităţile ucrainene au informat despre un atac care a avut loc duminică, adăugând că nu a fost raportată nicio creştere a nivelului de radiaţii, scrie Agerpres.

Instalaţia afectată face parte din Institutul de Fizică şi Tehnologie din Harkov, un institut de cercetare care produce material radioactiv pentru aplicaţii medicale şi industriale.”Inventarul materialelor radioactive ale sitului este foarte scăzut”, a argumentat AIEA, asigurând că „daunele (…) raportate nu ar fi avut nicio consecinţă radiologică”.

„Am avut deja câteva episoade care compromit securitatea site-urilor nucleare ucrainene”, a declarat directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi.

În ultimele zile, Harkov a fost ţinta unor bombardamentelor puternice şi a tirurilor de rachete, deoarece Moscova încearcă să crească presiunea asupra Ucrainei pentru a se preda.

Armata rusă a ocupat de vineri centrala nucleară Zaporojie din sud-estul Ucrainei, unde loviturile de artilerie, potrivit ucrainenilor, au provocat un incendiu, despre care Moscova neagă că l-ar fi provocat. Doar două din cele şase reactoare ale centralei sunt active, scrie Agerpres.

Directorul general al AIEA a declarat vineri că este gata să meargă la Cernobîl, locul accidentului nuclear din 1986 şi primul sit ucrainean intrat sub controlul forţelor ruse. Rusia consideră însă că fosta centrală ucraineană de la Cernobîl nu este locul ideal pentru a purta discuţii cu AIEA.

 

Preşedintele Zelenski promite să rămână la Kiev

Preşedintele Volodimir Zelenski a promis că va rămâne în capitala Ucrainei, Kiev, în pofida luptelor care continuă, transmite dpa.

„Stau la Kiev”, a spus el într-un mesaj video, adăugând că nu se va ascunde şi că nu se teme de nimeni.

„Astăzi este a douăsprezecea noapte a luptei noastre, a apărării noastre. Suntem cu toţii prezenţi, toată lumea lucrează. Fiecare la locul său. Sunt la Kiev, echipa mea este cu mine”, a adăugat preşedintele Zelenski.

Potrivit administraţiei prezidenţiale, Volodimir Zelenski a rechemat soldaţii ucraineni care servesc în misiuni străine, scrie Agerpres.

Militari „foarte profesionişti” ar fi necesari în lupta împotriva „agresiunii ruse”, se arată în comunicat.

Potrivit presei locale, militari ucraineni sunt implicaţi în operaţiuni în Kosovo, Congo şi Coasta de Fildeş.

Preşedintele Zelenski a mai spus că discuţiile cu Rusia vor continua.”Suntem realişti. De aceea vom discuta.Vom insista asupra negocierilor până când vom găsi o modalitate de a spune oamenilor noştri: Aşa ajungem la pace”, a spus el.

Fiecare zi de luptă creează „condiţii mai bune” pentru Ucraina, a adăugat el.

SUA, Franţa, Germania şi Marea Britanie doresc să „crească preţul” pe care să-l plătească Rusia

Preşedintele american Joe Biden, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi prim-ministrul britanic Boris Johnson sunt „hotărâţi să continue să crească costurile” impuse Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei, potrivit unui comunicat dat publicităţii luni de Casa Albă după o videoconferinţă a celor patru lideri, transmite AFP.

Frontul foarte unit de până acum al Occidentului în ceea ce priveşte sancţiunile economice părea să se fisureze luni în chestiunea impunerii unui embargou vânzărilor de hidrocarburi ruseşti, opţiune respinsă de Germania, care este foarte dependentă de aprovizionarea cu gaz rusesc.

Comunicatul de presă publicat de Berlin la încheierea videoconferinţei nu abordează subiectul sancţiunilor şi insistă mai ales asupra „noilor posibilităţi de ajutor umanitar pentru Ucraina”, subiect care a fost de asemenea prezent pe agenda discuţiilor.

Luni, cancelarul Olaf Scholz a spus că importurile de combustibili fosili din Rusia sunt „esenţiale” pentru „viaţa de zi cu zi a cetăţenilor” din Europa şi a susţinut că aprovizionarea continentului nu poate fi asigurată altfel în această etapă.

Preşedintele Joe Biden, pe de altă parte, este supus unei presiuni din ce în ce mai mari din partea parlamentarilor din ambele partide pentru a opri această sursă esenţială de venit a regimului lui Vladimir Putin.

Statele Unite, un mare producător de petrol, importă puţin ţiţei rusesc.

Atunci când este întrebat despre un astfel embargou, preşedintele Biden repetă că „nimic nu este exclus”. Joe Biden nu a luat încă nicio decizie pentru a nu deteriora coeziunea cu partenerii europeni şi de teamă ca aceasta să nu alimenteze o inflaţie deja galopanta, care îi subminează popularitatea în rândul americanilor.

Banca Mondială aprobă un ajutor imediat de 489 de milioane de dolari

Consiliul de administraţie al Băncii Mondiale a aprobat luni un program suplimentar de asistenţă imediată pentru Ucraina, denumit „Finanţarea redresării după o urgenţă economică în Ucraina” sau „Eliberaţi Ucraina”, cu o plată imediată de 489 de milioane de dolari, informează marţi AFP.

Pe 1 martie, Banca Mondială a anunţat că pregăteşte un ajutor de urgenţă de trei miliarde de dolari pentru Ucraina, din care cel puţin 350 de milioane urmau să fie eliberate imediat.

Luni, consiliul de administraţie al Băncii Mondiale a decis să aloce o sumă mai mare.”Aranjamentul aprobat constă într-un împrumut suplimentar de 350 de milioane de dolari şi garanţii de 139 de milioane de dolari”, a detaliat Banca Mondială într-un comunicat de presă.

„Ajutorul cu plată rapidă va ajuta guvernul să ofere servicii esenţiale ucrainenilor, inclusiv salarii pentru angajaţii din spitale, pensii pentru bătrâni şi programe sociale pentru cei vulnerabili”.

Suplimentar, au fost aprobate granturi de 134 de milioane de dolari şi o finanţare paralelă de 100 de milioane de dolari.

Astfel, în total, au fost mobilizaţi 723 de milioane de dolari.

Banca Mondială a informat despre crearea unui „fond fiduciar multi-donator (MDTF) pentru a facilita canalizarea granturilor donatorilor către Ucraina, cu contribuţii din partea Marii Britanii, Danemarcei, Letoniei, Lituaniei şi Islandei în valoare de 134 de milioane de dolari până în prezent”. Instituţia a făcut apel la membrii săi pentru alte granturi care să alimenteze acest fond.

Pentagonul confirmă faptul că Rusia recrutează mercenari sirieni pentru a lupta în Ucraina

Rusia recrutează mercenari sirieni cu experienţă în războiul de gherilă urbană pentru a lupta în Ucraina, a confirmat luni un purtător de cuvânt al Pentagonului, transmite AFP.

„Credem că informaţiile conform cărora (ruşii) recrutează luptători sirieni pentru a-şi consolida forţele în Ucraina sunt adevărate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de apărării, John Kirby.

„Este interesant că domnul Putin ajunge să recurgă la luptători străini”, a continuat el, în contextul în care, potrivit Pentagonului, Rusia a angajat în Ucraina practic toate forţele sale de luptă masate în ultimele luni la graniţă, prezenţă militară estimată de Washington la peste 150.000 de soldaţi.

Wall Street Journal a informat duminică că Moscova a început în ultimele zile să recruteze luptători sirieni pentru a-i folosi în preluarea zonelor urbane.

Un oficial american mai declarase pentru această publicaţie că unii luptători sirieni se află deja în Rusia, unde se pregătesc să se alăture luptei din Ucraina.

Cu toate acestea, Pentagonul nu are o „vizibilitate perfectă” asupra numărului şi identităţii luptătorilor care sunt recrutaţi, a precizat John Kirby.

Gazduire Web Hosting Inregistrare Domenii

Share this:

(Visited 4 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

code