Aderarea Muntenegrului la Uniunea Europeană ar putea complica considerabil negocierile deja tensionate privind viitorul buget multianual al blocului comunitar. Deși costul estimat al integrării este de doar 3,2 miliarde de euro, oficialitățile europene și diplomații subliniază că impactul real nu constă în suma cheltuită, ci în precedentul pe care îl poate stabili pentru extinderile viitoare ale Uniunii, potrivit Euronews.
Luna trecută, Comisia Europeană a prezentat planul financiar destinat integrării Muntenegrului, statul candidat care a avansat cel mai mult în discuțiile de aderare. Cu o populație de aproximativ 626.000 de locuitori, Muntenegru ar avea nevoie de un sprijin financiar de aproximativ 3,2 miliarde de euro. Oficialii Comisiei au afirmat că impactul financiar este redus, echivalând cu mai puțin de un euro pentru fiecare contribuabil european sau, cum s-a exprimat, mai puțin decât costul unei cafele.
### Implicații Importante ale unui Cost Redus
Deși suma este neînsemnată în raport cu bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, de aproape 2.000 de miliarde de euro, diplomații avertizează că acest dosar ar putea influența modul în care vor fi susținute financiar viitoarele extinderi. „Pachetul financiar al Muntenegrului promite să fie controversat, nu din cauza fondurilor implicate, ci ca o chestiune de principiu”, a declarat un diplomat european pentru Euronews, sub protecția anonimatului.
Procesul de extindere al Uniunii a devenit prioritar după o lungă perioadă de stagnare, care a urmat aderării Croației în 2013. Conform Comisiei Europene, în ultimele șase luni, s-au făcut mai multe progrese decât în ultimul deceniu. În același timp, mai multe state membre solicită reformarea procesului de aderare și introducerea de etape suplimentare sau garanții democratice pentru viitoarele state membre, inclusiv Ucraina.
În acest context, Muntenegru a devenit primul test pentru noul model de extindere, mai ales după ce redactarea tratatului de aderare a început recent. „Muntenegru este un precedent. Nu ar trebui să fie, dar inevitabil este”, a spus un al doilea diplomat european, menționând că statele membre își doresc să își impună punctele de vedere în negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual.
### Finanțarea Aderării
Una dintre cele mai dificile probleme este legată de sursa fondurilor necesare pentru integrarea Muntenegrului. Statele membre trebuie să decidă dacă vor redistribui resursele existente sau dacă vor identifica surse noi. Discuția este complicată de diferențele de priorități între statele membre. Țările din sudul și estul Europei cer mai multe fonduri pentru agricultură și politica de coeziune, în timp ce statele nordice doresc ca bugetul să fie orientat mai mult către competitivitate și apărare.
După aderare, Muntenegru ar deveni beneficiar net al fondurilor europene, primind mai mult decât ar contribui la bugetul Uniunii. Conform propunerii Comisiei, o parte semnificativă din fondurile pentru agricultură și dezvoltare regională ar proveni din sumele pe care Muntenegru le-ar fi primit în cadrul programului Europa Globală. În schimb, alocările pentru alte programe, cum ar fi cele dedicate apărării și competitivității, ar urma să fie majorate proporțional, astfel încât celelalte 27 de state membre să nu piardă fonduri.
Încă nu se știe de unde vor proveni aceste resurse suplimentare. Soluțiile discutate includ fie introducerea unor noi venituri la nivel european, prin așa-numitele resurse proprii, fie creșterea contribuțiilor naționale. „Muntenegru creează precedentul. UE va trebui să fie consecventă în viitoarele procese de aderare. Originea fondurilor va fi o chestiune controversată”, a declarat o altă sursă familiarizată cu negocierile.
