Flux-stiri

Războiul din Ucraina ar putea încuraja ambiţiile Chinei de putere financiară mondială

  • Sancțiunile impuse Rusiei, în urma invaziei din Ucraina, a devalorizat rubla rusească, cu peste 30%, în timp ce renminbiul a rămas stabil.
  • Stabilitatea relativă a monedei chineze alimentează discuții despre posibilitatea ca aceasta să devină un activ de refugiu, dând un impuls eforturilor Beijing-ului de a-și internaționaliza moneda și de a fi pe picior de egalitate cu dolarul.
  • În ultimele luni, moneda chineză a devansat yenul japonez, ocupând locul patru, pentru prima dată, în cadrul Swift.

Sancţiunile anunţate ca reacţie la invadarea Ucrainei, de către preşedintele rus Vladimir Putin, au dat o lovitură devastatoare sistemului financiar al Rusiei, rubla devalorizându-se cu peste 30%, în acest an, însă renminbiul s-a menţinut stabil, scrie Financial Times.

Moneda chineză, renminbiul, chiar a atins un minim pe patru ani în raport cu dolarul, menţinându-şi rezistenţa de luni întregi, în pofida unei încetiniri re­cente a creşterii economiei chi­neze. Stabilitatea relativă a monedei ali­mentează discuţii despre po­sibi­l­itatea ca aceasta să devină un activ de refugiu, protejat de turbulenţele geo­politice care zguduie pieţele din întreaga lume.

Acest lucru ar da un impuls eforturilor de douăzeci de ani ale Beijing-ului de a-şi internaţionaliza moneda.

„Suntem într-o fază în care piaţa nu mai priveşte renminbiul ca pe o monedă speculativă“, arată Kelvin Lau, economist la Standard Chartered, adăugând că stabilitatea recentă a monedei îi va întări probabil reputaţia de refugiu în vremuri grele.

O utilizare, la scară mai largă, a monedei chineze, la nivel mondial, ar ajuta, teoretic, China să spargă ceea ce consideră a fi dominaţia americanilor şi a occidentalilor asupra sistemului mondial de plăţi şi financiar. Există semne de progres în acest sens: în ultimele luni, moneda chineză a devansat yenul japonez, ocupând locul patru, pentru prima dată, în cadrul Swift.

Între timp, un indice privind internaţionalizarea renminbiului, calcu­lat de „Standard Chartered”, arată că poziţia, la nivel mondial, a monedei a urcat la un maxim record. Însă, adevărata ambiţie a Chinei este să treacă dincolo de dependenţa unor infrastructuri controlate de occidentali ca Swift.

China se străduieşte să pună bazele propriului sistem de plăţi interbancare cross-border exprimat în renminbi

Din acest motiv, China se străduieşte, de ani întregi, să pună bazele propriului sistem de plăţi interbancare cross-border exprimat în renminbi (Cips).

Cips are aproximativ 1.200 de instituţii membre în 100 de ţări, com­parativ cu cei aproximativ 11.000 de membri ai Swift. Totuşi, propriul sistem de clearing cross-border al Rusiei este mult mai puţin dezvoltat, cu aproximativ 330 de instituţii membre din mult mai puţine pieţe.

Presa chineză a menţionat oportunitatea oferită de excluderea unor instituţii financiare ruseşti din Swift, remarcând că acestea ar putea fi nevoite să participe la Cips.

Benjamin Cohen, expert în relaţii monetare internaţionale, arată că, fără îndoială, sancţiunile împotriva Rusiei vor încuraja ţări ca Iranul, Coreea de Nord şi Venezuela să se diversifice dincolo de dolar.

Dorinţa Beijing-ului de a avea o monedă globală la egalitate cu dolarul este veche de decenii, dar a fost întărită la începutul anilor 2010, când sancţiunile americane împotriva Iranului au evidenţiat vulnerabilitatea Chinei în faţa unor posibile penalităţi financiare occidentale. China a lansat Cips în 2015, după ce Rusiei i-au fost impuse sancţiuni legate de Crimeea.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia, China s-a abţinut de la a impune sancţiuni sau de la critici directe, pentru că ambele părţi sunt interesate în menţinerea unor relaţii cordiale.

În primul trimestru al anului 2020, cota dolarului american, în comerţul sino-rusesc, scăzuse sub 50%, pentru prima dată, în timp ce cota combinată a rublei şi renminbi crescuse la aproximativ un sfert. Comerţul bilateral a crescut cu mai mult de o treime la aproape 150 miliarde de dolari anul trecut. În februarie, cele două ţări s-au angajat să-l crească la 250 miliarde dolari.

Moneda chineză ocupă, de asemenea, o parte însemnată în rezervele valutare ale Rusiei, în parte, graţie unui acord din 2019 ce permite Chinei să cumpere gaze ruseşti în propria monedă.

Cât de departe va merge China în a susţine Rusia? Bruce Pang, de la „China Renaissance”, arată că temerile privind o reacţie severă din partea ţărilor occidentale vor limita capacitatea instituţiilor financiare chineze de a oferi un sprijin mai substanţial Rusiei.

The post Războiul din Ucraina ar putea încuraja ambiţiile Chinei de putere financiară mondială appeared first on Aleph News.

Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.

Leontiuc Marius – senior editor

Share this:

(Visited 2 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

code