Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a afirmat vineri că România riscă să piardă aproximativ 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3, din cauza neîndeplinirii anumitor jaloane. Deși guvernul a avut la dispoziție timp între decembrie 2023 și noiembrie 2025 pentru a implementa modificări și a negocia cu Comisia Europeană, rezultatele s-au lăsat așteptate.
Această pierdere financiară are loc în contextul în care „actualul guvern a renunțat la miliarde de euro disponibili sub forma unor împrumuturi cu dobânzi extrem de mici”. Negrescu avertizează că, dacă întârzierile vor continua din cauza unui management defectuos, România ar putea suferi pierderi de miliarde de euro din întregul mecanism.
Negrescu a mai adăugat că „planul a fost conceput în grabă, cu reforme insuficient pregătite, fără o conexiune reală cu capacitatea administrativă a României și fără o asumare politică solidă”, refuzând totuși să precizeze partidele implicate în elaborarea PNRR.
Presiunea nu este soluția pentru reforme eficiente
El subliniază că guvernul încearcă să remedieze întârzierile pe ultima sută de metri, prin reforme pripite, destinate doar să îmbunătățească imaginea publică. Negrescu consideră această abordare greșită, deoarece reformele nu ar trebui să fie realizate sub presiune.
Coaliția pro-europeană, formată acum 10 luni pentru a salva fondurile europene, a demonstrat prin rezultate eșecul formulei guvernamentale actuale: fonduri pierdute, credibilitate diminuată și investiții întârziate. „Cred că partidele pro-europene ar fi putut și încă pot să facă lucrurile mai bine”, a menționat Victor Negrescu.
Nevoia de fermitate în negocierile bugetare ale UE
În cadrul negocierilor pentru viitorul buget al Uniunii Europene, Negrescu consideră că „România trebuie să fie fermă: nu putem accepta condiționarea fondurilor europene de reforme prost concepute și lipsite de flexibilitate”.
România are șansa de a salva o parte din fondurile necheltuite, utilizând „mecanismul pe care l-am impus Comisiei Europene prin rapoarte și demersuri la nivelul legislativului european. Țara noastră poate redirecționa o parte din sumele neutilizate către noi instrumente financiare, pentru a finanța proiectele deja inițiate sau pentru a include proiecte cu dublă utilizare, ce pot continua după termenul din august 2026”, a mai adăugat vicepreședintele Parlamentului European.
